Optimismul este nu numai o stare de moment, ci este un mod de a fi, de a gândi şi de a privi anumite situaţii. Un copil poate fi supărat din puţine motive, iar cel puţin până la vârsta adolescenţei privește viaţa şi situaţiile prin care trece într-o manieră pozitivă. Însă, ce se întâmplă când cel mic este pesimist, depresiv şi nu vede viaţa atât de roz precum ceilalţi copii?
Părintele trebuie să ştie că poate insufla copilului capacitatea de a vedea lucrurile la adevărata lor valoare, fără a dramatiza situaţiile, fără a exagera, putem să îi educăm în a fi echilibraţi, siguri pe ei, capabili de a rezolva şi soluţiona problemele.
ARTICOLUL FACE PARTE DIN GHIDUL ELEVULUI, PĂRINTELUI ȘI PROFESORULUI REALIZAT DE MEDIA10 ȘI ȘCOALA TERRAVEDA CRAIOVA.
AUTOR: MARIA ȘTEFAN
Pentru a avea un copil optimist trebuie să fiI și tu ca părinte o persoană optimistă, astfel copilul vede în tine un model care nu se supără uşor din orice, ci găseşte soluţii, care zâmbeşte mereu şi are o perspectivă bună asupra vieţii. Persoanele optimiste nu aşteaptă să li se întâmple lucrurile bune, ele acţionează în acest sens, se folosesc de mijloacele necesare pentru a face ca viaţa lor să urmeze un curs ascendent.
Copilului trebuie să-i explici că nu trebuie să-i fie frică de eşec
Dacă începe o activitate nouă, iar la început nu este la fel de priceput precum colegii, asta nu înseamnă eşec. Copilului trebuie să-i explici că nu trebuie să-i fie frică de eşec. De aceea, este bine să încerce cât mai multe lucruri noi, pentru a-l responsabiliza devenind mai sigur pe el iar pe viitor ca adult va reacţiona la unele situaţii mai calm, sigur pe el într-o manieră mai optimistă.
Ai grijă cum îţi critici copilul
Atunci când greşeşte copilului nu trebuie certat că nu a făcut ceva bine ci trebuie să-i fie explicată situaţia într-un mod cât mai optimist. De ce nu este bine ceea ce a făcut, care sunt consecinţele şi întrebat cum ar putea rezolva problema, fie că este vorba de o vază spartă sau de o ceartă cu un prieten.
Optimism vs. pesimism
Un om optimist consideră că evenimentele fericite sunt datorate lucrurilor periodice şi regulate. Optimistul ştie să îşi dirijeze acţiunile în aşa fel încât acele evenimente fericite să se întâmple. Iar dacă i se întâmplă ceva negativ, un optimist vede acel ceva ca pe ceva intamplator şi temporar care poate fi rezolvat.
Pesimistul, pe de altă parte, consideră că evenimentele bune şi fericite sunt pentru el doar temporare şi absolut întâmplătoare iar evenimentele triste şi neplăcute sunt permanente. Pesimistul face greşeala de a se considera vinovat pentru orice lucru rău sau negativ care i se întâmplă sau chiar dă vina pe cei din jurul său pentru nereuşitele lui.
Cei care au o perspectivă mai pesimistă trebuie să încerce să folosească limbajul pozitiv
Dacă nu este observat cât mai devreme. pesimismul poate duce şi la depresia copilului. Depresia poate apărea de la vârste fragede, chair de la şapte ani de aceea un părinte trebuie să fie foarte atent la comportamentul copilului.
Cei care au o perspectivă mai pesimistă trebuie să încerce să folosească limbajul pozitiv pentru a descrie situaţiile grele prin care trec, trăirile lor în acea situaţie devin mai pozitive, iar sentimentul de optimism creşte. Este un exerciţiu pe care ar trebui să-l încercăm toţi pentru a avea o atitudine mai pozitivă.
