Numărul pacienților care suferă un accident vascular cerebral este din ce în ce mai mare. În România aproape 65.000 de persoane suferă anul de accident vascular cerebral, mulţi dintre ei sunt tineri, persoane cu vârste între 20 şi 50 de ani. Tromboliza este procedura medical ce poate salva viața pacientului cu AVC, dacă acesta ajung din timp la medic și spitalul derulează programul pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut.
⇔ Care sunt condițiile pe care spitalul trebuie să le îndeplinească pentru derularea programului?
⇔ Ce presupune tromboliza?
⇔ Este sau nu nevoie de un centru?
⇔ Care sunt spitalele din Oltenia care fac tromboliză și în ce condiții?
Autor: ANA-MARIA PREDILĂ
Tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică ce consta în injectarea unei substanțe trombolitice, care se administrează intravenos și dizolva cheagul de sânge care blochează circulația, iar țesutul cerebral parțial ischemiat nu se mai necrozează, astfel încât deficitul neurologic se remite complet. Este foarte important de știut că tromboliză intravenoasă nu poate fi aplicată decât în primele 4,5 ore de la producerea atacului cerebral.
Începând cu anul 2015, 10 spitale din România au derulat programul pilot al acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut.
În acest an, un grup de lucru extins, format din reprezentanții comisiilor de specialitate neurologică și medicină de urgență din Ministerul Sănătății, au analizat rezultatele și au evaluat oportunitatea extinderii acțiunii prioritare în tratamentul accidentului intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut la nivelul întregii țări.
În prima lună a anului 201, s-a încheiat evaluarea a 38 de spitale județene din întreaga țară în vederea extinderii listei spitalelor care vor putea derula programul acțiunii prioritare în tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut.
Care este situația în Oltenia?
De la 1 august la Spitalul Județean de Urgență Slatina are funcțional un centru de tromboliză unde se poate intervene pentr pacienții cu AVC.
Sursă foto: Gazeta Oltului
Ce înseamnă înfiinţarea unui centru de tromboliză, cât de uşor sau de greu este? Dr. Renică Diaconescu vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate, Senatul României, șeful secției Neurologie a Spitalului Județean de Urgență Slatina spune că pentru a efectua tromboliza nu este nevoie neapărat de un centru, ci de un protocol de colaborare a unei echipe multidisciplinare.
„Pot să facă tromboliză şi cei care nu au un centru efectiv şi lucrează cu ajutorul UPU și a computerului tomograf, a neurologilor, chiar dacă nu au efectiv un centru de tromboliză. Nu trebuie să aibă neapărat un centru, trebuie să aibe doar nişte paturi pentru că tromboliza se efectuează în UPU. La Slatina, noi am vrut să facem un compartiment separat, este o supradotare, dar se poate face şi fără să existe un compartiment, ci doar cu aparatura necesară și medici”, spun dr. Renică Diaconescu.
Momentul în care se intervine este vital, nu trebuie să treacă mai mult de patru ore de la producerea AVC-ului, de aceea medicii UPU, neurologii și radiologii trebuie să colaboreze foarte bine.
Ce presupune efectuarea unei trombolize și cum se procedează pentru a salva pacientul?
„În momentul în care se declanşează codul de tromboliză, de cei de la Salvare, ei trebuie să știe să facă asta, cel de la Salvare, sună la UPU, iar UPU anunţă neurologul şi radiologul, care coboară şi îl aşteaptă pe pacient. După ce pacientul ajunge în spital, de urgenţă i se iau analizele pentru coagulare, ca să vadă dacă are tulburări de coagulare, să vadă dacă sunt contraindicaţii, se compensează rapid o fişă cu contraindicaţiile, se ia acceptul aparţinătorului sau al pacientului, dacă este conştient şi se face de urgenţă tomografie. Pe tomografie există un soft, o scală care se cheamă şi pe scala aceasta se stabileşte dacă i se face sau nu tromboliza pentru că depinde de momentul în care a debutat AVC-ul. Între timp medicul urgentist este avizat şi consultă bolnavul consultă, iar o asistentă de la UPU îi pregăteşte două linii venoase. Una care este pregătită pentru a îi se face tromboliza, iar cealaltă dacă are tensiune, dacă varsă, dacă are nevoie de alte intervenţii medicamentoase, pe această linie se fac nu pe linia cu tromboliza. După greutatea corpului se stabileşte cantitatea de trombolitice care se folosesc, este o schemă foarte clară dată în protocol. 10% se administrează în bolul acesta intravenos rapid, iar restul se pune pe o seringă automată care se cheamă injectomat şi se stabileşte rata pe oră, adică câtă substanţă trebuie administrată timp de o oră. Între timp se urmăreşte tensiunea arterială, temperatura şi dacă se văd modificări de status cerebral, de status neurologic. Să presupunem că s-a transformat într-o hemoragie celerală şi se opreşte tromboliza, se merge la tomograf din nou şi se stabileşte dacă nu s-a produs o hemoragie cerebrală se continuă tromboliza cu ce ce a mai rămas din substanţa de bază. După merge într-un compartiment special sau în secţia de neurologie unde este un pat în care poate fi supravegheat cu un monitor care să îi vadă funcţiile vitale, tensiunea arterială. În primele două ore se măsoară tensiunea arterială din 15 în 15 minute şi glicemia la şase ore. Este vital în primele două ore să ştii tensiunea pentru că o tensiune crescută poate să se transforme în hemoragie”, explică dr. Renică Diaconescu.
Criteriile MS pentru a face tromboliză
Criteriile principale pe care Ministerul Sănătății le-a avut în momentul în care a inclus spitalele în programul național de tromboliză au fost: existența unui serviciu de gardă de neurologie în regim de premanență, 7/7, 24/24, existența unui computer tomograf funcțional în regim de permanență și existența unui serviciu de gardă de radiologie în regim de permanență.
Și Spitalul Județean de Urgență Craiova derulează programul național de tromboliză, dar până acum nu a fost funcțional.
„Ordinul de ministru dă voie, chiar impune să se facă tromboliză în orice spital judeţean de urgenţă. Deci unde nu au astfel de unităţi se face tromboliza în serviciul de UPU şi după poate să îl ducă în ATI dacă nu are neurologie. Trebuie făcut un efort şi un tomograf care să funcţioneze”, explică dr. Diaconescu.
Problema SCJU Craiova este că niciunul dintre aparatele CT ale spitalului nu funcționează în acest moment, dar unitatea medicală are un contract de colaborare pentru acest tip de investigații cu clinica privată Prima Medical, iar conducerea spitalului spune că se poate face tromboliză și în Craiova.
„Reprezentanții spitalului au definitivat procedura privind Programul Acțiuni Prioritare pentru tratamentul pacienților cu accident vascular cerebral acut. Încă de la începerea programului și de la includerea spitalului în acest program fibrinoliza/tromboliza a fost posibilă în spital. Decizia de inițiere a tratamentului este însă a medicului neurolog de gardă și a coordonatorului de program! Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova are linie de garda 24/24 h, atât pentru neurologie cât și pentru terapie intensivă și pat alocat pentru situația în care un pacient are nevoie de spitalizare pentru efectuarea de tromboliză”, a transmis conducerea spitalului printr-un comunicat de presă.
La Spitalul din Severin nu se face tromboliză
Spitalul Județean Drobeta Turnu Severin nu face tromboliză din cauza faptului că nu se poate asigura accesul la aparatul CT în permanență.
„Nu avem linie de gardă pentru CT și nu putem derula acest program. Avem trei medici și ar trebui să fie opt. Sunt destul de multe cazuri, dar le trimitem la Timișoara pentru îngrijirea necesară”, a declarat dr. Cristian Jianu, purtător de cuvânt al spitalului.
