Medicii o numesc „boala secolului“. A ajuns principala cauză de îmbolnăvire şi dizabilitate la nivel mondial. Depresia afectează tot mai mulți români, peste două milioane. Oamenii depresivi își pierd brusc cheful de viață, pofta de muncă și se confruntă cu o oboseală permanentă. Medicii spun că cei mai afectați de depresie sunt pacienții care au între 45 și 54 de ani. În clinicile de psihiatrie din Oltenia ajung însă și tineri de 18 ani, dar și vârstnici de 85 de ani. Este important ca oamenii să apeleze din timp la specialiști. Psihologii semnalează că depresia poate duce la suicid, iar un procent însemnat dintre cei un million de sinucigaşi suferă de depresie. Totodată, specialiştii spun că boala se manifestă la nivelul corpului, a stării de spirit şi la nivel de gânduri şi nu reprezintă doar o tristeţe de moment prin care fiecare trecem. Ajutorul psihologului sau psihiatrului este extrem de important. În Oltenia, nu există, însă, un Centru de Ajutor Psihologic.
Într-un interviu acordat jurnaliștilor Media10, Eduard Bondoc, psiholog clinician, ne spune ce este depresia, dar și cum putem evita apariția ei.
Ana-Maria Predilă: Statisticile arată că sunt 2 milioane de români care suferă de depresie. Ce este de fapt depresia?
Eduard Bondoc: Oameni cu depresie ajung să se trateze foarte târziu și asta este îngrijorător. Depresia se poate defini ca o relație complicată cu viața. Dacă viața mai oferă și niște evenimente crunte atunci se instalează această tristețe permanentă pe care o numim depresie. Are o grămadă de simptome, însă oamenii nu caută ajutor din prima, iar aceasta se numește depresie închistată.
„Depresia este o boală de deficit energetic”
Ana-Maria Predilă: Care sunt simptomele ce ar trebui să ne dea de gândit și să ne împingă să cerem ajutorul psihologului?
Eduard Bondoc: Primul simptom vizibil, mai ales pentru cei din jur, este anhedonia, adică lipsa interesului și a plăcerii pentru activități habituale, în mod obișnuit plăcute. Într-un cuvânt, persoanei nu-i mai place viața. Depresia este o boală de deficit energetic, adică apare o energie extrem de scăzută și omul nu se mai poate bucura de ceea ce îl bucura înainte. După anhedonie apar ideile de culpă. Ce ar fi putut să facă el în viața lui și nu a făcut. Apoi apar ideile de inutilitate. După apar ideile de incurabilitate și o serie de acuze somatice, care sunt ulterioare apariției stării de depresie.
„În tratarea depresiei este foarte importantă răbdarea”
Ana-Maria Predilă: Poate că o persoană într-o astfel de situație nu reușește să-și dea seama singură că are nevoie de ajutor. Cum ar trebui să intervină cei din jurul său?
Eduard Bondoc: În momentul în care observi că persoana de lângă tine nu mai are nici o bucurie, nu mai zâmbește, nu-i mai place nimic, nu mai are nici un hobby, nu se mai îngrijește, atunci acolo este un semnal de alarmă și este cazul să-l ajutăm. Greșeala pe care o fac cei mai mulți la un partener cu depresie este să tragă de el. Și nimeni nu înțelege că cel cu depresie nu are energia să facă lucrul respectiv, nu că nu vrea, de aceea în tratarea depresiei este foarte importantă răbdarea.
„Există un risc foarte mare venit din partea tehnologiei”
Ana-Maria Predilă: Consecințele sunt destul de grave dacă nu ajungem la specialist din timp. A crescut mult rata suicidului?
Eduard Bondoc: Suicidul este cumva finalitatea unei depresii netratate. Aic, din păcate, nu se mai pot lua măsuri. Dacă suicidul nu a fost finalizat rămân niște repercusiuni grave. Ar fi, însă, multe de spus despre prevenția suicidului, precum tratarea depresiei, solicitarea ajutorului, la timp. Mulți trăiesc cu ideea de stigmă, de rușine, iar eu le spun mereu că orice boală trebuie tratată. Dacă ai hepatită te duci și te tratezi. Este același lucru și cu depresia. Hepatita este inflamația ficatului. Depresia este inflamația sufletului.
„Depresia este de fapt o tulburare a relației, a relației cu viața, cu cei din jur”
Ana-Maria Predilă: Depresia este catalogată ca fiind boala secolului. De ce s-a ajuns aici?
Eduard Bondoc: Există un risc foarte mare venit din partea tehnologiei. Ea ne ajută foarte tare, dar în același timp ne și alienează, adică ne desparte pe unul de celălalt. Suntem oarecum supuși să vorbim prin intermediul ecranului. Nu mai comunicăm față în față, nu mai avem relații. Depresia este de fapt o tulburare a relației, a relației cu viața, cu cei din jur. Nu poți să rămâi cu bucuria de a trăi dacă te înstrăinezi prin gadgeturi, acestea ne îndepărtează unii de alții.
Ana-Maria Predilă: Depresia apare de multe ori pentru că nu putem depăși un moment greu. Cum putem totuși să trecem peste un moment greu din viață precum decesul cuiva din familie?
Eduard Bondc: Aici vorbim de doliu. Cea mai mare greșeală când vine vorba de doliu este blocarea acestuia. Mulți iau pastile și atunci nici nu mai plâng însă tot suferă, apoi peste ani ajung să sufere și afecțiuni psihosomatice determinate de acest doliu blocat.
„Este o problemă pentru că nu există psihiatria comunitară”
Ana-Maria Predilă: La nivelul județului Dolj există în jur 190 de bolnavi psihic periculoși. Sunt oameni care pot să se pună pe ei în pericol și pe cei din jur. Avem vreo posibilitate să-i tratăm, să reușim să prevenim incidente grave?
Eduard Bondoc: Aceștia sunt înscriși sub un anumit decret. Adică intră într-un decret de lege în care au o internare obligatorie sau tratament obligatoriu, dar nu putem să-i numărăm pe cei care nu sunt incluși, cei care nu ajung la medic. Este o problemă pentru că nu există psihiatria comunitară.
Ana-Maria Predilă: Care este diferența dintre psiholog și psihiatru, mereu există confuzii?
Eduard Bondoc: Confuzia este oarecum firească pentru că timp de 25 de ani facultatea de psihologie nu a funcționat și toată lumea se ducea la psihiatru. După ce s-au reinventat facultățile de psihologie a apărut această profesie necesară. Er trebui să trecem mai întâi pe la psiholog, acolo unde se face un psihodiagnostic, se stabilesc niște pași. Dacă lucrurile nu se rezolvă prin psihoterapie, atunci se poate ajunge și la medicație. De obicei și atunci când când se recurge la medicație mai este nevoie și de psihoterapie, iar combinația aceasta este cea mai bună metodă. Psihiatrul este absolvent al Facultății de Medicină și urmează un rezidențiat în psihiatrie. Psihologul este absolvent al Facultății de Psihologie și eventual are niște pregătiri în celelalte domenii: consiliere, psihoterapie.
„Lipsa de afecțiune îi face pe copii să fie tot mai triști”
Ana-Maria Predilă: Există depresia și la copii. Sunt date îngrijorătoare. Aproximativ 800 de mii de copiii din România suferă de depresie. Mulți dintre ei cresc sa au crescut fără părinții plecați în străinătate la muncă. Putem să facem o legătură între cele două fenomene?
Eduard Bondoc: În momentul în care părintele pleacă sau ambii părinți pleacă, copilul chiar dacă nu se manifestă va simții o anxietate de separație, frică de a rămân singur pentru că părinții pleacă și nu se mai întorc. Tot timpul acești copii vor fi izolați, iar lipsa de afecțiune îi face pe copii să fie tot mai triști.
„Copilul are nevoie și de joc”
Ana-Maria Predilă: Pe de altă parte există presiunea socială, presiunea notelor. Ne dorim copii de 10, copii de elită. Cât de mult sunt afectați copiii de aceste cerințe?
Eduard Bondoc: Cu siguranță această presiune poate să afecteze. Dacă este aplicată din mai multe părți copilul va fi în mijlocul unui tir. Toată lumea trage în el. Copilul are nevoie și de joc.
„Este foarte important să trăiești aceea stare de mindfulness, adică să fi prezent în viața ta, aici și acum”
Ana-Maria Predilă: Cu toții trăim într-o continuă competiție. Cum credeți că ar trebui să ne autoeducăm astfel încât să ajungem să funcționăm după niște principii mai sănătoase?
Eduard Bondoc: Există și o depresie care se manifestă și prin hiperactivism, adică oamenii care au energie și care trebuie să facă mai multe lucruri odată. În acest caz rezultatul poate fi o consumație continuă care duce la epuizare continuă. Singurul lucru pe care putem să îl facem este să ne întoarcem puțin la noi. Să ne bucurăm de momentul în care trăim și de fiecare clipă. În psihologie mai nou se spune că este foarte important să trăiești aceea stare de mindfulness, adică să fi prezent în viața ta, aici și acum.
Ana-Maria Predilă: Nimeni nu ne învață să depășim momentele grele, cum să ne bucurăm de succesul pe care îl avem. Nu există cursuri de dezvoltare personală în școli, facultăți.
Eduard Bondoc: Se poate face și în comunitate treaba aceasta. Școala are ceva strict de făcut și personalizat. Ar fi interesant ca în fiecare oraș să se organizeze activități, dezbateri pe această temă.
„Depresivul este într-o stare de încremenire”
Ana-Maria Predilă: Se vorbește și despre faptul că am devenit foarte indiferenți, superficiali. Nu știm să lucrăm în echipă, să ne ajutăm.
Eduard Bondoc: A fi atent la ceilalți se numește empatie, dar, din păcate, în ultima vreme nu prea mai avem asta. O cauză poate să fie utilizarea tehnologiei Așa este și cu depresivul, el este într-o stare de încremenire, pur și simplu nu are energie să se dea jos din pat.
Ana-Maria Predilă: Ceea ce trebuie să știe aceste persoane este că depresia poate fi tratată.
Eduard Bondoc: Poate fi tratată, trece destul de repede dacă luăm măsurile necesare.
„În școli, ar trebui să existe un psiholog care să lucreze cu copiii, să fie lângă ei”
Ana-Maria Predilă: Este important să cerem ajutorul și să conștientizăm că trebuie să ne tratăm, deși este destul de greu, dacă nu avem acces la programe care să ne ajute să mergem la specialiști.
Eduard Bondoc: Nu cred că este așa de greu. Însă nu există voință, nici politică, nici socială. Dacă prin Casa de Asigurări s-ar face un pachet care să includă și psihologul de serviciu sau psihiatrul, nu cred că ar fi atât de complicat. În școli, ar trebui să existe un psiholog care să lucreze cu copiii, să fie lângă ei.
„Este important să încercăm să facem în viață lucruri care ne aduc serotonină”
Ana-Maria Predilă: Vă rog să ne spuneți câteva principii de viață pe care ar trebui să le urmăm în momentul în care ne simțim dezechilibrați.
Eduard Bondoc: Cred că principiul cel mai important este să fim alături de cineva drag și să putem comunica cu persoana respectivă. Este important să încercăm să facem în viață lucruri care ne aduc serotonină. Depresia are la bază niște tulburări biochimice care au loc în sângele nostru și una dintre ele este scăderea de serotonină.
La acest articol a contribuit și Maria Ștefan, studentă Facultatea de Jurnalism Craiova
