În Urgențele spitalelor ajung tot mai mulți români, mare parte dintre ei, elevi și tineri cu creierele atrofiate de băutură. Spitalele din Oltenia sunt pline de băutori care își distrug viața cu otrava din sticlă. Medicii spun că nu există gardă să nu aibă astfel de cazuri. În mediul rural, sunt tot mai puține școli și din ce în ce mai mai multe cârciumi.
România ocupă locul cinci în topul țărilor europene prin prisma consumului de alcool pur per locuitor, potrivit unui raport oficial realizat de Organizația Mondială a Sănătații. Pierdem, anual, două miliarde de euro din cauza problemelor cauzate de dependenţa de alcool. În jur de două milioane de adulţii români au o problemă cu consumul de alcool. În timp, aceştia ajung să aibă o mulţime de afecțiuni fizice şi psihice. Cu toate acestea, lipsesc programele de prevenție, educație, conștientizare, dar și centrele de tratament adaptate.
Autor: Ana-Maria Predilă
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiune arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru populația generală din Uniunea Europeană (UE).Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani, alcoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur.
CONTEXT NAȚIONAL:
În România, consumul de alcool la populația în vârstă de 15 ani şi peste este de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an, cu o evoluție crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 25% este reprezentat de alcoolul neînregistrat, produs în gospodării, în afara regimului guvernamental de control.
„Un sfert dintre cei care ajung în UPU Craiova sunt oameni care au consumat alcool”
România ocupă locul III în UE după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum. Băutura preferată a românilor este berea. Mai puțin de 60% din români consumă vin. Băuturile spirtoase sunt consumate de 39% din băutorii sub 35 ani și aproximativ 42% de cei în vârstă de 35-65 ani.
Din datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România“, reiese că în Oltenia şi Moldova se consumă cele mai mari cantităţi de alcool
♦„APROXIMATIV 60% DINTRE ADOLESCENȚI AU ÎNCEPUT SĂ CONSUME ALCOOL ÎNAINTEA VÂRSTEI DE 13 ANI, IAR 12% DINTRE ACEȘTIA AU EXPERIMENTAT PRIMUL EPISOD DE EBRIETATE LA ACEASTĂ VÂRSTĂ“, ARATĂ REPREZENTANȚII DIRECȚIEI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DSP DOLJ
♦MEDICII SPUN CĂ ÎNAINTEA VÂRSTEI DE 13 ANI CONSUMUL DE ALCOOL INDUCE UN RISC DE ŞAPTE ORI MAI MARE DE A ADOPTA UN MODEL DE CONSUM EXCESIV FAȚĂ DE ADOLESCENȚII CARE ÎNCEP SĂ CONSUME ALCOOL DUPĂ VÂRSTA DE 17 ANI.
Zilnic, în Urgenţa Spitalului Judeţean Craiova ajung 10-15 cazuri de persoane în stare de ebrietate. Cele mai multe necesită intervenţia medicilor după ce au suferit diverse agresiuni. Îngrijorător este şi faptul că a scăzut foarte mult vârsta celor care consumă exagerat alcool.
La Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova ajung anual sute de persoane care au probleme cu consumul de alcool.
„MULȚI AJUNG ÎN SEVRAJ ȘI NECESITĂ SPITALIZARE CEL PUȚIN DOUĂ-TREI SĂPTĂMÂNI. DUPĂ ACEEA SUNT TRIMIȘI SĂ ÎȘI CONTINUE TERAPIA ÎN AMBULATOR. NU ŞTIM ÎNSĂ CÂŢI DINTRE EI CONTINUĂ ACEASTĂ TERAPIE. AR TREBUI SĂ EXISTE ÎN FIECARE ZONĂ DIN ŢARĂ CEL PUŢIN UN CENTRU UNDE ACEȘTI OAMENI SĂ FIE PRIMIȚI ȘI AJUTAȚI DE ECHIPE MULTIDISCIPLINARE SĂ SCAPE DE DEPENDENȚA CONSUMULUI DE ALCOOL. DIN PĂCATE, EXISTĂ DOAR LA BUCUREȘTI“, SPUNE DR. DANIELA GLĂVAN, ȘEFA SECȚIEI DE PSIHIATRIE II DIN CADRUL SPITALULUI DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA.
Fenomenul nu este de mirare, precizează istoricii sau antropologii, având în vedere că în spaţiul carpato-danubiano-pontic există o tradiţie a consumului de alcool de aproape 6000 de ani. Mai mult decât atât, vechile legende spun că Tracia, inclusiv ţinuturile sale nordice, au fost locurile unde s-a născut celebrul zeu al vinului Dyonissos.
În România, mor anual peste 17.000 de oameni din cauza consumului de alcool
Datele cu privire la povara bolii atribuibilă alcoolului sunt inconsecvente și adesea contradictorii datorită lipsei studiilor sistematice și a diferenței între metodologiile de cercetare.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România, mor anual peste 17.000 de oameni din cauza consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani). Mortalitatea la vârsta adultă atribuibilă consumului de alcool în România este de trei ori mai mare la bărbaţi, respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu UE.
Efectele consumului de alcool asupra sănătății
Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite, între care: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză și altele), traumatisme (auto şi heteroagresivitate, suicid, omor, intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale).
Ca și în cazul altor substanțe: tabac, zahăr sau băuturi carbogazoase, industria alcoolului beneficiază de un lobby foarte puternic.
Gabriel Diaconu, medic psihiatru, bursier guvernamental canadian într-un program transdisciplinar de formare în competenţe privind comportamentul suicidar la copil şi adult
(sursă foto: captură www.facebook.com. Alina Ciobanu)
„Din acest punct de vedere România este o piață foarte ofertantă și nu de ieri de azi, ci de mulți ani. Principala problemă a acestui lobby a fost să deplaseze preferințele românilor de pe băuturile alcoolice fabricate în gospodărie pe cele îmbuteliate. În ultimii 30 de ani, piața românească a suferit un puternic viraj. În cel trei decenii autoritățile au intervenit la nivel de Direcții de Sănătate publică asupra producătorilor de alcool „ilegal”. Au existat mai multe ordine de ministru, hotărâri guvernamentale, care au scos producția domestică în scop comercial, în afara legii, cu atât mai mult după aderarea României la UE. Genul acesta de sancțiuni s-au înăsprit, motiv pentru care România a reinventat piața neagră, de contrabandă cu băuturi alcoolice. Această industrie ca și industria tabacului și a zahărului reprezintă o sursă constantă, cronică și perenă de morbiditate și mortalitate prin boală”, spune Gabriel Diaconu, medic psihiatru.
Alături de tutun, alcoolul folosit în mod abuziv este una din substanțele care generează boală și moarte în rândul românilor. Însă, în 30 de ani de democraţie, statul român nu a pus pe hârtie nicio strategie pentru combaterea consumului de alcool.
Statul înnecat în nepăsare
În perioada comunistă, alcoolismul era considerat de către statul român o boală psihică, iar pacienții ajungeau în ceea ce se numeau atunci Centre de Dezalcolizare.
„Doctrina comunistă era că persoana trebuie internată pentru această boală supraspecifică. Spitalele de Psihiatrie aveau secții de Toxicomani în care oamenii se internau pentru dezalcoolizare și li se administrau tratamente specifice. Internarea se prelungea pe parcursul unei luni sau mai mult. Persoana făcea ergoterapie, terapie ocupațională, primea curea de vitamine, de tonice, somnifere și la sfârșitul internării ieșea în societate, poate că mai mergea din când în când la Laboratorul de Sănătate Mintală cel mai apropiat”, spune dr. Gabriel Diaconu.
România este singura ţară din Uniunea Europeană unde nu există prevenţie şi nici măcar un centru de tratament al dependenţei de alcool, finanţat din bani publici
În perioada de după revoluție domeniul de îngrijire al sănătății mintale a fost distrus într-o bună măsură. De ce?
„Pentru că tranziția de la modelul sovietic la modelul capitalist a însemnat cost-optimizarea centrelor de sănătate mintală, închiderea laboratoarelor de sănătate mintală și rehospitalizarea practicilor de psihiatrie. Secțiile de dezalcoolizare nu au mai putut să facă față cererii, iar prin schimbările de protocoale, s-a renunțata la medicamentele folosite ca antialcoolice”, explică medicul psihiatru.
O vreme catedrele de psihiatrie din România au luptat să recompună domeniul de îngrijire al pacienților alcoolici, prin formarea de specialiști în psihiatrie, dedicați acestei probleme, ca și în alte state europene. Rezultatul a întârziat să apară.
„S-au cheltuit bani pentru programe de formare a profesioniștilor, dar acești profesioniști nu au ajuns niciodată la pacienți pentru că programul a fost supus cenzurii politice și foarte puțini oameni au rămas să profeseze”, adaugă Gabriel Diaconu.
Așa se face că România este singura ţară din Uniunea Europeană unde nu există prevenţie şi nici măcar un centru de tratament al dependenţei de alcool, finanţat din bani publici. Statul preferă să dea banii pe tratarea efectelor, nu a cauzei şi să cultive noi generaţii de alcoolici. Greul pică pe umerii câtorva ONG-uri, cum este ALIAT, care au resurse limitate. Toate acestea, în condițiile în care în anumite comunităţi rurale, prevalenţa dependenţei de alcool depăşeşte 75%.
ALIAT ONG-ul care a creat un domeniu de asistență medical, psihologică și socială
Vârful de lance în toți acești ani a fost ALIAT, un ONG înființat cu girul șefului de catedră de psihiatrie la aceea vreme, adică acum 20 de ani. ALIAT a funcționat o perioadă în interiorul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”, până când Guvernul s-a schimbat și a adus la conducere un manager „mai tehnic”, iar echipa ALIAT a fost scoasă afară din spitalul Obregia. Dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru supraspecializat în adicţii și directorul științific ALIAT ne spune în ce constă munca echipei lor, în condițiile în care la nivelul Ministerului Sănătății nu există un grup de iniţiativă, care să încerce să facă ceva pentru problema alcoolismului.
Dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru supraspecializat în adicţii:
„ALIAT a apărut în anul 1993, la inițiativa unor psihiatri bucureșteni dornici să dezvolte programe de prevenire și tratament în domeniul dependențelor de alcool sau droguri. Cum înainte de 1990 problema drogurilor era aproape absentă, iar dependența de alcool era tratată doar în spitalele de psihiatrie și ascunsă ca un subiect nedemn de omul societății comuniste, ALIAT a avut practic dificila și importanta sarcină de a inventa un doemniu de asistență medical, psihologică și socială”, spune Eugen Hrișcu, director științific ALIAT.
„Nu avem servicii directe către pacienți în Oltenia. Ne-am lovit de refuzul autorităților locale”
Lupta ALIAT nu s-a oprit niciodată indiferent de piedici. În acest moment, ALIAT oferă mai multe servicii pentru persoanele cu probleme de dependență, dar și pentru rudele acestora. În București funcționează Clinica ALIAT, o clinică ambulatorie de psihiatrie și psihoterapie care oferă intervenții specializate. O astfel de clinică funcționează independent și în Suceava, acolo unde cu regularitate se desfășoară și un program rezidențial de durată scurtă (o săptămână) unde psihoterapia este îmbinată cu sportul și activitățile în natură.
„Suntem accesibili și prin telefon (021/9335 – tarif normal) unde răspund colegi specialiști în probleme legate de consumul de alcool. Am dezvoltat din 2009 și o intervenție online – www.alcohelp.ro, un site (și o aplicație pentru smartphone-uri numită tot ALCOHELP) unde oamenii își pot evalua consumul de alcool, pot parcurge o serie de zece ședințe de instruire și exerciții menite să-i ajute să-și controleze mai bine propriul consum de alcool, da și un forum care a adunat deja zeci de mii de mesaje de la consumatori, foști consumatori de alcool și de la rudele acestora” explică dr. Eugen Hrișcu.
Reprezentanții ONG-ului au încercat să intervină cu ajutor și în Oltenia, regiunea care se află în topul țării la consumul de alcool, dar mereu s-au lovit de piedici.
„Din păcate, nu avem servicii directe către pacienți în Oltenia. Este știut faptul că această zona a țării este prima în topul consumului de alcool în România. O inițiativă a noastră de a deschide un centru de evaluare a consumului de alcool în cadrul spitalului județean din Craiova (după modelul celor care funcționează deja în șase spitale din țară) s-a lovit timp de mai mulți ani de refuzul autorităților locale. Cei din acea parte a țării pot totuși să ne contacteze la linia telefonică 021/9335 și pot accesa site-ul nostru dedicat problemelor de alcool www.alcohelp.ro”, declară Eugen.
Eduard Bondoc, psiholog clinician, Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova, psiholog principal clinician si psihoterapeut cu o experiență de peste 20 de ani in domeniul tulburarilor psihice.
Problema consumului de alcool în România este altoită și pe psihologia poporului român. Să nu uităm că domnitorul român Burebista a ordonat arderea viilor din regat după ce s-a constatat că dacii pe care îi conducea căzuseră în patima vinului.
„În momentul în care consumăm alcool se declanșează în creierul nostru un nivel mare de dopamină, un hormon care produce plăcere”
Eduard Bondoc, psiholog clinician, în cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova întâlnește aproape zilnic cazuri de pacienți dependenți de alcool, care ajung la spital.
„Alcoolul este pe toate drumurile, este și cel mai vechi drog de pe pământ, cel mai ieftin anti-depresiv și de atunci tentația este foarte mare. Acum cu cinci lei poți să cumperi un litru de tărie cu care se îmbată o clasă întreagă, la majorat. În momentul în care consumăm alcool în creierul nostru se decalnșează un nivel mare de dopamină, un hormon care produce plăcere, exact ca la droguri sau la alte substanțe care dau dependență. Este un moment de plăcere care a doua zi are urmări, dar se uită repede urmările și consumatorii iau de la capăt și așa se instalează și dependența de alcool. Oamenii ar trebui să fie conștienți de marile pericole, de faptul că se ajunge la ciroză, la demență alcoolică. Alcoolul este potențator de agresivitate, și pe fondul alcoolului se petrec mult accidente și fapte reprobabile”, explică Eduard Bondoc, psiholog clinician, în cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova.
În mediul rural, copiii îl văd mereu ca model pe „Nicu de pe șanț”
Grav este că mulți dintre copiii care trăiesc în mediul rural cresc văzând oameni care își petrec zilele pe marginea șanțului cu sticlele de alcool în mână. De la ce cantitate devine consumul de alcool problematic este greu de spus. Țările vestice au intervenit însă cu propriile norme.
„Cei din mediul rural dacă ar avea un loc de muncă nu ar putea sta pe marginea șanțului până seara să bea, dar așa se încurajează lipsa de muncă. În mediul rural, copiii îl văd mereu ca model pe „Nicu de pe șanț”, nu prea văd altceva. În Norvegia alcoolul este prohibit, ei fac și mai urât la alcool decât noi, de aceea, acolo totul este reglementat, iar porția este de o sticlă de vin, pe săptămână pentru o persoană majoră, nu mai mult. Dacă lăsau alcoolul la liber nu știu dacă mai erau atât de dezvoltați economic și social. Noi întâlnim în spitale extrem de multe cazuri, din păcate sunt și mulți adolescenți tineri”, spune Eduard Bondoc, psiholog clinician în cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova.
Costurile economice şi sociale ale alcoolismului sunt enorme
Singura politică publică gândită să descurajeze consumul este suprataxarea. Cheltuielile generate în sistemul de sănătate de consumul abuziv de alcool sunt de cinci-şase ori mai mari decât veniturile care intră în bugetul de stat mulţumită accizelor aplicate băuturilor alcoolice.
Costurile economice şi sociale ale alcoolismului sunt enorme: cheltuieli pentru procurarea băuturilor alcoolice, tratamentul bolilor aferente alcoolismului, procurarea poliţelor medicale, plata concediilor de boală, ca urmare a sporirii probabilităţii de îmbolnăvire, suferinţa provocată familiei şi rudelor, când o persoană moare prematur, omorâtă în cadrul violenţelor provocate de alcoolici sau de efectele alcoolismului.
Dr. Gabriel Diaconu, psihiatru: :„Dependența de alcool nu este tratată sistematic”
„În România, pentru fiecare leu obținut de industria de alcool, românii plătesc 3,4 lei cheltuieli de sănătate. Taxa de viciu este undeva la 200 de milioane de euro, anul, pentru tutun și alcool. Cifra de afaceri în România, probabil că este la jumătate de miliard de euro. Iar mariile companii de alcool susțin programe pentru reîmpădurire, proiect sociale. Profitul lor costă statul român cel puțin dublu pentru sistemul de sănătate” adaugă dr. Gabriel Diaconu.
În România, dependența de alcool nu este tratată sistematic, ci doar prin protocoale agreate decât centrele monopatologie. La nivel național nu avem un motor unificator care să poată să cifreze epidemiologia consumul de alcool.
„Statul susține implementarea medicinei bazate pe dovezi, dar el nu face demersuri să obțină acele dovezi. În România standardul de practică în medicină este bazată pe dovezile din alte state. Indicatorii obținuți de statul român sunt indicatori bruți”, spune medicul.
SOLUȚII
⇒ Depozitarii celor mai bune informații legate de cei care consumă alcool pot fi medicii de familie. Realitatea poate fi cunoscută plecând de la datele colectate de medicii de familie, ce ar trebui încurajați să demareze un program național de educație și conștientizare a populației. În mediul rural, există și asistenți comunitari, plătiți din banii primăriilor, care ar putea ajuta la diseminarea informațiilor și educația medicală a populației.
⇒ Din piața totală de consumatori, copiii și adolescenții până în 18 ani, ocupă cam 10%. De aceea, este nevoie de programe adaptate nivelului lor de înțelegere și cunoaștere, dar și de legi care să fie respectate,.
„Adolescenții nu sunt informați și conștientizați pentru ca ei sunt victime sigure ale publicității consumul de alcool desfășurate pe toate canalele media. Ei sunt ținute sigure al marketingului”, spune dr. Gabriel Diaconu.
Ajută-ne să tragem un semnal de alarmă, să informăm corect, să schimbăm ceva!
Media10 continuă să prezinte efectele lipsei măsurilie și interesului în tratarea acestei probleme de sănătate publică. Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru a cunoaște și înțelege, în mod cât mai realist, acest fenomen scăpat de sub control. Dacă cunoașteți povești ale celor care luptă să schimbe ceva: medici, specialiști în domeniu, autorități, pacienți care au reușit să scape de dependență, vă rugăm să ne contactați pe adresa de mail: prednews@gmail.com sau pe pagina de Facebook a ziarului Media10.
