Elevii au trecut de cele mai importante examene din viața lor de până cum: Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Sunt momente în care nu numai elevii trec printr-un moment de test, ci întregul sistem de învățământ. Tragem linie și ne mândrim cu elevii de 10. Răsuflăm ușurați și ne încurajăm, culegem laurii. Numai că după aceste examene, pus în oglindă, sistemul de educație, își arată cele două fețe: una strălucitoare, de 10, și alta obosită, lipsită de perspectivă, cea a elevilor și școlilor care nu au reușit să treacă de acest prag important.
La nivel județean, dar și național avem școli în care nici un elev nu a trecut cu succes de evaluarea națională sau bac. În Dolj, la două licee, cele din localitățile Cârcea și Cetate, nici un elev nu a promovat examenul de bacalaureat. Mai mult, mare parte din cei care au absolvit sunt dezorientați, aleg facultatea la întâmplare și după primul an abandonează studiile universitare. Daniela Vișoianu, președintele Coaliţiei pentru Educaţie ne ajută să facem o scurtă analiză.
Autori:
Ana-Maria Predilă
Corina Mihailov
♦ În țară există 1.605 licee cu 815.000 dintre care mulți îngroşa rândurile absolvenţilor care se împiedică de bacalaureat. Așa cum s-a întâmplat și în acest an. În cele aproape 4.000 de şcoli generale de stat, România are acum un 1.743.000 de elevi. Însă 36.000 de elevi abandonează anual școala şi nu mai ajung la liceu.
♦ Elevii pierd peste 3 ani la şcoală fără să înveţe nimic, din cei 12 ani de formare în sistemul educaţional, arată un studiu efectuat de Banca Mondială. Astfel că peste 40 la sută dintre elevi sunt analfabeţi-funcţional chiar dacă au terminat 12 clase.
În acest, an 73,7% a fost procentul de promovabilitate la bacalaureat.
„Procentul nu ne spune mare lucru. Bacul nu e un scop în sine, folosește universităților ca să își facă admitere, să scape de un examen pe care ar trebui să îl organizeze, sunt puține facultăți care organizează admitere. Asta e o spălare de mâini, adică mut responsabilitatea dintr-o parte în alta”, spune Daniela Vișoianu, președintele Coaliţiei pentru Educaţie.
Cum abordează alte state europene examenul de bacalaureat?
„Ar putea fi ca în Belgia, unde nu e bac și facultățile și-ar face singure selecția prin modul de organizare a anului I. Sau am putea avea o rată de reușită mai mică, ca a Germaniei, 40- 45%. Pentru că acolo nicio rută inițială nu e mai prejos decât alta. O rată ca a noastră, onestă, din 2011 și 2012”, ne spune Daniela Vișoianu.
„Nu ar trebui să ne permitem ca stat să ținem copilul 12 ani în școală și el să termine liceul blocat”
Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ problemă pleacă de la întrebarea: «La ce copii ne uităm noi în sistemul de educație?» După 1989 pe terenul lăsat de procesul de industrializare ne-am uitat foarte mult la câți copiii ajung la universitate și mai puțin la cei care nu reușesc să ajungă acolo.
„Trist este ce se întâmplă cu cei care nu au luat bacul sau care nu s-au înscris la bac, și care o să îngroașe rândul tinerilor care nu au calificare, muncesc ca muncitori necalificați, migrează pentru că e mai bine să fii muncitor necalificat în altă țară decât în România. Acolo este suferința. Nu ar trebui să ne permitem ca stat să ținem copilul 12 ani în școală și el să termine liceul blocat. Mereu țipăm pentru note, pentru rezultatele de la evaluare, de la bacalaureat, ne uităm peste cifre, dar nu ne uităm în profunzime să vedem ce nu funcționează în sistem. La noi abandonul școlar este de 20%. Și dacă ar fi 1% tot ar trebui să vedem unde e problema de fond”, susține Daniela Vișoianu
„Profesorii corectori au avut vreodată o sesiune de formare în care să discute despre cum „judecă” un item?”
După aflarea notelor de la bac mulți dintre elevi au fost nemulțumiți. În Dolj, s-au înregistrat sute de contestații. Cum se face evaluarea lucărilor, la nivel național? Cum sunt selectați profesorii evaluatori?
„E o problemă cu toți evaluatorii, am văzut asta și la Evaluarea Națională, și acum și la Bacalaureat. Mecanismul de pregătire a evaluatorilor este profund nereglat. Întrebarea bună care se poate pune este dacă profesorii corectori au avut vreodată o sesiune de formare în care să discute despre cum „judecă” un item, să fie cât de cât să fie armonizați în procesul de evaluare. Evaluatorii sunt selectați după niște criterii, depun un dosar și sunt aleși în funcție de vechime, de gradele didactice, și de disponibilitate”, spune președintele Coaliţiei pentru Educaţie.
Aproape jumătate dintre tinerii români de până în 35 de ani vor să plece din ţară în următorii cinci ani, arată un studiu european. Cei mai mulți sunt dezorientați, își aleg facultatea la întâmplare și abandonează studiile universitare după primul an de studiu.
„Din păcate, pentru ei prima alegere și cea care contează foarte mult s-a produs deja la finalul clasei a VIII-a când au ales un profil cu mai mult sau mai puțină intensitate în matematică. Atunci alegerea de la final de liceu este condiționată de profilul absolvit la liceu. E foarte greu să fi studiat la profil uman și să te duci la facultate din domeniul tehnic”, declară Daniela Vișoianu.
Cum face un absolvent de liceu să aleagă o facultate potrivită?
„Eu îi încurajez să vorbească cu alți studenți de la facultatea pe care vor să o urmeze, să caute tineri din comunitatea lor care au făcut studii asemănătoare și să discute despre cum a fost, cum este în facultate, cum s-au descurcat ulterior, dacă li s-a potrivit. Să caute practicieni tineri din domeniul respectiv și să afle cât de greu este să devii independent în profesie, în venituri și în viața de zi cu zi. Să vorbească cu oameni și să-și clarifice alegerile. Să-și asculte părinții. Atenție! Nu dacă aceștia sunt determinați să-i ducă către un profil sau altul, dar de regulă părinții au intuiții bune în ceea ce privește felul de a fi al copiilor”, conchide Daniela Vișoianu.
