Cancerul a ajuns să fie principala cauză de mortalitate în lume. Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în creştere cu aproape 4.000 faţă de 2008, și tot anual 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, după cum arată datele furnizate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

Autor: Ana-Maria Predilă

În ţara în care zilnic mor 130 de oameni din cauza cancerului nu există nici un program de prevenție bine pus la punct pentru această afecțiune. România rămâne în fruntea Europei ca număr de decese provocate de cancerul ovarian, de sân și de col uterin. Și mai grav este că avem din ce în ce mai multe femei care se îmbolnăvesc, în timp ce în UE incidența este în scădere.

Cu 3,2 milioane de cazuri noi şi 1,7 milioane de decese pe an, cancerul reprezintă a doua cauză importantă de morbiditate şi deces în Europa. Deşi peste 40% din decesele provocate de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană. România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității prin cancer din Europa și asta pentru că pacienții descoperă boala târziu, având în vedere că în țară nu există programe de prevenție, iar accesul la tratament este limitat. Deși datele sunt îngrijorătoare, măsurile întârzie să apară. 

Cancerul este o boală care afectează tot mai mulți olteni. Numai în Dolj, în primele nouă luni ale anului 2018 au fost înregistrate 1882 de cazuri noi, în Olt – 1210, Gorj – 630, Mehedinți – 659, Vâlcea 848.

Mai îngrijorător este că mulți nu știu de existența bolii și ajung la medic târziu, când tratamentele nu mai pot aduce salvarea.

„Se consideră că peste 30% din decesele prin cancer pot fi prevenite. Reducerea expunerii solare, a poluării aeriene urbane sau ambientale, evitarea sau renunţarea la tabagism (care cauzează 22% din totalul deceselor prin cancer şi 71% din totalul deceselor prin cancer pulmonar), reducerea consumului de alcool, modificarea stilului de viaţă, a comportamentului alimentar, evitarea expunerii la radiaţii ionizante pot reduce incidența cancerului“, atrage atenția dr. Narciză Dinică, medic specialist în sănătate publică în cadrul DSP Dolj.

 Ce este cancerul?

Cancerul este o boală care apare atunci când schimbările într-un grup de celule conduc la creștere anormală, necontrolată și se formează o umflătură numită tumoră, fapt valabil pentru toate cancerele cu excepția leucemiei (cancerul de sânge). Netratate, tumorile pot crește și pot disemina în țesuturile înconjurătoare normale sau spre alte părți ale corpului prin circuitele sanguine și limfatice, și pot afecta sistemele digestiv, nervos și circulator, sau eliberează hormoni care pot altera funcționarea organismului.

 Tumorile pot fi împărțite în trei grupe: benigne,  maligne și precanceroase

Tumorile benigne nu sunt canceroase și rareori amenință viața. Acestea au tendință de creștere destul de încet, nu diseminează în alte părți ale corpului și sunt de obicei formate din celule similare cu celulele normale sau sănătoase. Acestea pot cauza probleme doar dacă cresc foarte mult și devin inconfortabile sau presează pe alte organe  – de exemplu o tumoră cerebrală în interiorul craniului.

Tumorile maligne cresc mai rapid decât cele benigne și au posibilitatea de diseminare și distrucție a țesuturilor învecinate. Celulele tumorilor maligne se pot desprinde din tumora primară și se pot extinde spre alte părți ale corpului printr-un proces denumit metastazare. La invadarea țesutului sănătos din situsul nou, aceste celule maligne continuă diviziunea și creșterea. Aceste situsuri secundare sunt cunoscute ca metastaze, iar starea bolii se numește cancer metastatic.

Precanceros (sau premalign) descrie starea care implică celule anormale care au posibilitatea (sau sunt de natură) să evolueze spre cancer.

Cancerul este o clasă de boli  caracterizate prin creștere celulară scăpată de sub control.

„Există mai mult de 100 tipuri diferite de cancer, și fiecare este clasificat prin tipul de celulă care este afectată inițial. Cancerul afectează organismul atunci când celulele alterate se divid necontrolabil și formează noduli sau mase de țesut denumite tumori (cu excepția cazului leucemiei unde cancerul stopează funcția normală a sângelui prin diviziune celulară anormală în circuitul sanguin). Tumorile pot crește și pot interfera cu sistemele digestive, nervos și circulator, și pot elibera hormoni care alterează funcționarea organismului. Tumorile care rămân într-un singur loc și prezintă creștere limitată sunt în general considerate benigne”, spun medicii din cadrul DSP DOlj.

Mai mult de o treime din toate cancerele pot fi prevenite prin reducerea expunerii la factorii de risc cum sunt consumul de tutun, obezitatea, lipsa activității fizice, infecțiile, alcoolul, poluarea mediului, carcinogenii ocupaționali și radiațiile.

În România mor cele mai multe femei din Europa din cauza cancerului de col uterin, peste 2.000 anual. Același Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației României 2016 arată că la noi în țară cancerul de col uterin este de peste șase ori mai mare decât în Olanda, de cinci ori mai mare decât în Marea Britanie, de peste patru ori mai mare decât în Germania, de două ori mai mare decât în Polonia și cu 50% mai mare decât în Bulgaria.

De ce a ajuns România aici?

Avem un program de prevenție care a eșuat. Centrele de iradiere sunt insuficiente. Pacientele nu sunt informate, ajung la medic când este prea târziu, iar la susținerea psihologică de care au nevoie femeile și familiile lor zdruncinate de suferință statul nu se gândește. Nu mai puţin de 1.893 de femei din Dolj suferă de cancer de col uterin, conform datelor DSP.

Nu există nici un program de prevenție a cancerului mamar

Cancerul mamar aduce anual pe patul de spital aproape 9.000 de românce. Peste 3.200 pierd lupta cu boala. Sistemul medical românesc are multe găuri negre când vine vorba de îngrijirea pacientelor cu cancer de sân. Lipsesc medicamente vitale, radioterapia acoperă doar 18% din necesar, iar de un program național de prevenție nici nu poate fi vorba. Toate se traduc în condamnarea la moarte a multor paciente.

Mii de românce care suferă de cancer mamar sunt nevoite să se lupte cu lipsurile din sistemul medical. În fiecare an, numărul pacientelor diagnosticate crește cu 10-15% la nivel mondial. Problema este că în România pacientele descoperă boala târziu, atunci când șansele de supraviețuire scad și costurile din sistem cresc. Nu există un program național de prevenție la nivel național, așa cum a fost gândit în alte state. Singurele acțiuni de acest fel le aparțin unor asociații sau ONG-uri cu inițiativă. Așa se face că doar 18% dintre femeile din mediul rural merg la doctor pentru un control. Un control anual preventiv poate face diferența între viață și moarte.

„Noi am cerut Ministerului Sănătății să facă un program național de prevenție, dar nu s-a concretizat nimic. Mai ales după 40 de ani, femeile trebuie să facă control obligatoriu. Mamografia este gratuită pe baza trimiterii de la medicul de familie. Dar puține știu asta și mai puține merg să facă o investigație. Multe se plâng că din cauza aparaturii învechite au dureri care persistă chiar și o lună după ce au făcut mamografia și așa se descurajează“, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

„România satisface doar 18% din nevoia de radioterapie. Restul bolnavilor mor cu zile“

În România există un singur aparat de radioterapie la un milion de locuitori. În medie, un român bolnav de cancer aşteaptă trei luni pentru a avea acces la tratament.

„Radioterapia se face cu programare de câteva luni. Fiecare pacientă trebuie să aștepte câte trei-patru luni și atunci este de multe ori prea târziu. România satisface doar 18% din nevoia de radioterapie a pacienților. Restul bolnavilor mor cu zile“, mai spune Irimia

Care este situația din punct de vedere al prevenției în alte țări?

În timp ce în România programele de prevenție nu există sau se derulează greu, în alte țări statul are grijă de sănătatea cetățenilor lor prin strategii puse la punct.

Daniel Murariu este medic la MD Anderson Cancer Center din Statele Unite și spune că autoritățile române ar trebui să se implice mai mult.

„În mare parte, aici programele sunt conduse de societăţile medicale. Vaccinarea copiilor este responsabilitatea medicilor pediatri sau de familie, medicii de familie sau ginecologii fac testele Papanicolau la femei sau comandă mamografie începând cu vârsta de 40 de ani. La cancerul de colon se face colonoscopie începând cu 50 de ani. Alte teste se fac în funcție de riscul pacientului. În State, la copii sunt anumite teste care se fac obligatoriu. De exemplu, testul de auz în România nu prea se face, ori nu sunt bani, ori nu sunt echipamente şi se depistează târziu copiii respectivi. Cauzele sunt lipsa fondurilor şi proasta organizare. Din 2014 încerc împreună cu colegii români să înfiinţăm un centru cranio-facial care ar ajuta pacienţii, dar autorităţile nu se implică. N-am găsit pe nimeni care să spună cu adevărat da și să sprijine corect“, afirmă Daniel Murariu, medic la MD Anderson Cancer Center.

EDUCAȚIE MEDICALĂ- Important de știut!

Formațiunile tumorale sunt mai periculoase sau maligne, în următoarele situații:

• O celulă canceroasă reușeste să migreze în organism prin sistemele limfatic sau sanguin, distrugând țesutul sănătos printr-un proces numit invazie;
• Acea celulă se divide și crește ducând la formarea altor vascularizații printr-un proces numit angiogeneză;

• Când o tumoră diseminează și crește în alte părți ale organismului, dacă invadează și distruge alte țesuturi sănătoase, se spune că metastazează. Acest proces în sine se numește metastază, iar rezultatul este o stare gravă, care este foarte dificil de tratat.

Cauze de cancer

Cancerele pot fi determinate de un număr de factori diferiți și ca multe alte boli, majoritatea cancerelor sunt rezultatul expunerii la anumiți factori cauzali. Este important să avem în vedere că, în timp ce unii factori nu pot fi modificați, aproape o treime din cazurile de cancer pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc comportamentali și alimentari.  

Semne și Simptome

Cu atât de multe tipuri diferite de cancer, simptomele sunt variate și depind de localizarea bolii. Totuși, sunt câteva semne și simptome cheie de avut în vedere:

Noduli sau umflături – nodulii canceroși sunt frecvent nedureroși și pot crește în dimensiune pe măsură ce cancerul progresează.

Tușitul, senzația de lipsă de aer sau dificultatea la înghițire – atenție la episoadele persistente.

Modificări în comportamentul intestinal – cum sunt  constipație și diaree și/sau scaune cu sânge.

Sângerare bruscă – include sângerare din vagin, canalul anal, scaune cu sânge, în urină sau în timpul tusei.

Scădere inexplicabilă în greutate – o pierdere mare în greutate, neintenționată, într-o perioadă scurtă de timp (câteva luni).

Oboseală – care se prezintă ca oboseală extremă și o lipsă mare de energie. Dacă oboseala este cauzată de cancer, suferinzii au și alte simptome.

Durerea – include durere inexplicabilă continuă, sau durere care apare și dispare.

Aluniță nouă sau modificări ale unei alunițe – de urmărit modificări în dimensiune, formă sau culoare și dacă devine uscată, acoperită cu crustă sau dacă sângerează sau prezintă scurgeri.

Complicații la urinare – include nevoia de urinare urgentă, mai frecventă, sau incapacitatea de urinare, sau durere în timpul micțiunii.

Modificări ciudate ale sânului – de urmărit modificări în dimensiune, de formă sau de senzație la atingere, modificări ale pielii și durere.

Pierderea poftei de mâncare – senzație scăzută de foame pentru o perioadă prelungită de timp.

O inflamație sau ulcer care nu se vindecă – o pată, o rană sau ulcere ale gurii.

Arsură la stomac sau indigestie – de urmărit dacă sunt persistente.

Transpirații nocturne intense – atenție la transpirațiile nocturne umede masive.