Sursa foto: www.politice.ro
Conf.univ.dr Andrei Țăranu, prodecan al Facultății de Științe Politice București, Școala Națională de Științe Politice a venit în Craiova cu ocazia organizării conferinței Communication. Information. Learning de către Universitatea din Craiova prin Departamentul de comunicare, jurnalism, ştiinţe ale educaţiei (Facultatea de Litere) şi Centrul de Cercetare Comunicare, Media, Opinie Publică.
Am profitat de prezența sa în Bănie și i-am pus câteva întrebări legate de importanța comunicării. Politologul ne-a vorbit despre cum arată comunicarea politică în România, dar și despre fenomenul comunicării online și rolul jurnaliștilor în acest proces.
Autor: Corina Mihailov
Corina Mihailov: Unul dintre principalele impedimente în tratarea temei comunicării politice vine din dificultatea de a defini această sintagmă. Ce este comunicarea politică?
Andrei Țăranu: Comunicarea politică ar însemna, în mod esențial, transmiterea de principii și valori esențiale unei ideologii sau doctrine politice și, în ultimă instanță, construcția unor comportamente politice. Această comunicare ar trebui să fie bivocă, adică ar trebui să se facă și de la transmițător spre receptor, dar și de la receptor spre transmițător, adică să existe un feedback. Din nefericire, în acest moment avem o comunicare aproape univocă. Așa zișii comunicatori, formatori de opinie, liderii politici transmit doar ei mesajul și nu mai sunt aproape deloc interesați să vadă care este efectul mesajului lor asupra ascultătorilor, cetățenilor. De aici și criza comunicării politice pentru că în paralel ascultătorii, cititorii au descoperit o formă de comunicare orizontală, care se petrece prin noile media: prin facebook, tweeter, pe tot soiul de formule de genul ăsta și nu mai ascultă și nici nu-i mai interesează, de fapt, ceea ce transmite liderul politic. Motiv pentru care el va construi vectori secundari sau terțiari de imagine pe care trebuie să îi bage în mediile respective, de aici apar și fake news-urile.
C.M.: Care este rolul jurnalistului în puzzle-ul comunicării sociale, politice?
A.Ț.: Greu de răspuns pentru că jurnalistul ar trebui să prezinte realitatea direct, fară să interpreteze. Jurnalistul la origine se ducea la accident și descria accidentul, fară să spună că este accidentatul sau accidentatorul de vină, adică nu avea nicio dimensiune valorică, axiologică descrierea lui. Din nefericire, în acest moment jurnaliștii au o puternică dimesniue axilogica, aproape în orice. Sunt mai degrabă interpretatori decât jurnaliști. Cuvântul „jurnaliști” este unul care acoperă realități multiple.
„Un jurnalist ar trebui să fie la fel ca o cameră de filmat, fără să spună nicio părere”
C.M.: Cum vedeți comunicarea din mediul online?
A.Ț.: E un fenomen care ține de democratizare. Nu am ce să-i fac, el există și nu avem decât să ținem seama de el. Ar fi cumplit să ajungem precum în China, Turcia sau Rusia să controlăm libera exprimare a cetățenilor, pentru că ar fi un atentat esențial la democrație. Da, noile media au un impact uriaș asupra comportamentului de vot a cetățenilor, este foarte adevărat, dar dacă oamenii politici ar fi înțelepți și ar renunța la ipocrizii, probabil că ar căpăta voturi și fără sa folosească tot soiul de tertipuri, care sunt legate de noile media.
„Ceea ce putem remarca, cu tristețe, este o deprofesionalizare incredibilă a purtătorilor de mesaj”
C.M.: Cum facem să ținem trează mintea românilor pentru subiecte de interes, precum sănătate, educație, cultură?
A.Ț.: În primul rând cred că ar trebui să fie niște jurnaliști foarte specializați, adică jurnaliștii care scriu despre istorie, să aibă studii de istorie, cei care vorbesc despre sănătate, să aibă studii de medicină sau aproximativ de așa ceva. Ceea ce putem remarca, cu tristețe, este o deprofesionalizare incredibilă a purtătorilor de mesaj. Adică: ai ingineri care vorbesc foarte serios despre medicină, cum ai foarte mulți medici care vorbesc despre istorie. Aici este o uriașă problemă. Ar trebui revenirea la o profesionalizare foarte clară, măcar la nivel de mesaj public. Să nu permiți celor care sunt neaveniți să dea mesaje despre orice altceva decât domeniul lor de activitate.
„Mentalitatea nu poate să fie schimbată așa de ușor”
C.M.: Ce ar trebui să schimbăm în mentalitatea românilor din punct de vedere al comunicării?
A.Ț.: Mentalitatea nu poate să fie schimbată așa de ușor. Ceea ce poți să faci este să schimbi curriculum educațional, interesele, valorile și principiile. Atunci te aștepți ca într-un deceniu, două să se schimbe cât de cât și comportamentul.
C.M.: Ce sfaturi aveți pentru studenții care urmează specializări precum: Jurnalism, Comunicare și Relații Publice, Științe Sociale?
A.Ț.: Să învețe foarte mult sociologie, psihologie socială, științe politice. Asta ar trebui să schimbe puțin echilibrul dinspre vocațional spre științific. Să învețe foarte serios teoria partidelor politice, dar și despre comportamente sociale.