Rolul medicinei şcolare este legat, în principal, de prevenţie. Cu toate acestea, medicii și asistenții din unitățile de învățământ sunt priviți superficial, uneori cu neîncredere. În timp ce în alte state educația medicală pornește din grădinițe și școli, în România medicii școlari nu au reglementat prin lege astfel de ore. Astăzi, în întreaga lume se sărbătorește Ziua Mondială Sănătății. Medicina școlară este o ramură a sistemului medical, extrem de importantă, însă, de cele mai multe ori, neglijată și uitată.
De ce este importantă educația medicală de la cel mai mici vârste?
Românii sunt cei mai bolnavi oameni din Europa. Ocupăm locurile fruntașe când vine vorba de afecțiunile grave: cancer, diabet, boli de inimă, TBC, hepatită. Prevenția poate îmbunătăți situația, așa cum s-a întâmplat și în alte țări. La noi nu există însă programe de prevenție bine puse la punct. Din această cauză ocupăm locurile fruntaşe în Europa când vine vorba de mortalitate cauzată de boli grave.
„România se situează pe locul 4 la nivelul ţărilor EU28 în ceea ce priveşte rata standardizată de mortalitate la 100.000 de locuitori pentru decesele prevenibile, având, în anul 2015, o rată de aproximativ 1,7 ori mai mare decât media ţărilor EU28”, spun reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Specialiștii în sănătate publică ai Direcției de Sănătate Publică Dolj spun:
„Un segment al personalului din sănătate cu atribuții importante în promovarea sănătății și oferirea serviciilor de prevenție în rândul copiilor și tinerilor școlarizați (a elevilor) este reprezentat de medici, medici dentiști și asistente cu competență în medicină școlară”
Distribuția specialiștilor în medicina școlară este puternic inegală, cu un număr, în anul 2017, mult mai mare de medici și asistente în mediul urban (aproximativ 4 medici și 17 asistenți medicali de medicină școlară/10000 preșcolari și școlari), față de mediul rural (mai puțin de 1 medic și aproximativ 4 asistenți medicali de medicină școlară la 100.000 preșcolari și școlari).
„Un aspect pozitiv ar putea fi considerate creșterile, atât a numărului absolut cât și a numărului relativ de medici, medici dentiști și asistenți medicali/nr. preșcolari și școlari, înregistrate în perioada 2014-2017, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, posibil datorată măsurilor de distribuire a costurilor de administrare a cabinetelor de medicină școlară între autoritățile centrale (respectiv Ministerul Sănătății) și autoritățile publice locale”, arată reprezentanții DSP Dolj.
Despre situația și rolul important al medicinei școlare am vorbit, pe scurt, cu Claudia Strîmbeanu – medic primar medicină de familie, formator medicină școlară, medic școlar Craiova, angajat al Serviciului Public Management Spitale, Cabinete Medicale și Creșe Craiova.
Media10: Este Ziua Mondială a Sănătății și astazi, mai mult ca oricand, vorbim despre rolul medicilor în societate. Medicina școlară este extrem de importantă, dar este o specializarea lăsată cumva în umbră, în România. Cât de important este rolul medicinei școlare?
Claudia Strîmbeanu: Medicina școlară și universitară este parte a asistenței medicale primare, alături de medicina de familie. Ea a intrat, de curând, în atenția Ministerului Sănătății, fiind considerată o prioritate în supravegherea și asigurarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor. Începând din luna mai a anului trecut, la nivelul Ministerului Sănătății s-a înființat o Comisie de specialitate în medicină școlară (din care fac parte), care are că obiective rezolvarea unor probleme de actualitate și de specialitate, precum și modificarea și actualizarea legislației în vigoare, care pe alocuri este neconformă cu situația actuală.
Media10: Prevenția și educația medicală, de la cele mai mici vârste, sunt extrem de importante. Ce capacitate mai au cabinetele de medicină școlară să facă educație și prevenție copiilor?
Claudia Strîmbeanu: O parte importantă a activității personalului medical școlar și universitar – și mă refer aici la asistentele medicale, medicii școlari, universitari și medicii stomatologi din unitățile de învățământ – o constituie prevenția, conform Ordinului Nr. 1.668 din 9 decembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preșcolarilor și elevilor din unitățile de învățământ de stat și particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenței medicale gratuite și pentru promovarea unui stil de viață sănătos.
Acest lucru se realizează prin activitățile specifice personalului medical școlar și universitar și aș enumeră pe scurt câteva: triaj epidemiologic în colectivități, măsurători somatometrice, examene clinice de bilanț efectuate cu periodicitate, precum și acțiuni de promovare a sănătății prin ore de educație pentru sănătate pe temele campaniilor naționale de promovare a sănătății, dar și pe teme specifice legate de igienă, alimentație, diverse afecțiuni săi comportamente de risc.
Conform Legii nr. 38/2018 a Ministerului Educației Naționale în colaborare cu Ministerul Sănătății, este în curs de elaborare o strategie de educație pentru sănătate în care personalul medical școlar și universitar este un partener important.
Media10: Multe dintre cabinetele medicale din școli au dispărut, mai ales în mediul rural. Cât de grav este acest lucru?
Claudia Strîmbeanu: Există o distribuție geografică inegală a cabinetelor medicale din unitățile de învățământ din țară, din mediul urban, dar mai ales din mediul rural. În prezent, vorbim de medicină școlară doar în mediul urban, asistență medicală a preșcolarilor și școlarilor în mediul rural fiind asigurată la ora actuală de medicii de familie.Tot ceea ce înseamnă politică națională de sănătate a copiilor și tinerilor presupune existența unei rețele de medicină școlară viabile, cu distribuție echitabilă și accesul tuturor la aceste servicii medicale preventive, dar și curative. În prezent – și datele sunt aproximative – există un număr de aproximativ 750 de medici și peste 2000 de asistenți medicali în rețeaua de medicină școlară și universitară.
Media10: Care sunt principalele teme discutate la Congresul de Medicină Școlară și Universitară, organizat la Cluj?
Claudia Strîmbeanu: Temele abordate la Al X-lea Congres de Medicină Școlară și Universitară, desfășurat la Cluj în perioada 5-7 aprilie 2019 au fost variate, abordând subiecte de interes privind principalele afecțiuni acute ale copiilor și tinerilor din colectivități, precum infecțiile respiratorii, ORL, urgențe majore, boli infecto-contagioase, privind educația pentru sănătate, alimentația sănătoasă, privind afecțiuni cronice în creștere alarmantă la aceste vârste, precum obezitatea, DZ și teme privind probleme de etică profesională și de organizare.
