Andra-Maria Ion este președintele Consiliului Județean al Elevilor Dolj. Într-un interviu acordat jurnaliștilor Media10, Andra vorbește despre acțiunile pe care le desfășoară la Consiliului Județean al Elevilor, dar și despre cum percep elevii craioveni sistemul de educație. Andra este elevă la clasa a XI-a, la Colegiul Național „Elena Cuza”, din Craiova. Pictează și scrie proză și poezie în timpul liber. Își dorește să ajungă să facă un internship la Institutul Diplomatic Român și să treacă cu brio de admiterea în Corpul Diplomatic și Consular al României.
Media10: Cum ai ajuns să fii președinte al Consiliului Județean al Elevilor Dolj?
Andra-Maria Ion: A fost pură întâmplare. Nu doar începutul, ci întregul meu parcurs în Consiliul Județean al Elevilor Dolj. Eram în clasa a IX-a când un material vizual de tip poster mi-a atras atenția, în timp ce dădeam scroll pe Facebook, nimic mai simplu. Se căuta un redactor în Biroul de Presă al structurii, abia înființat, și cum îmi doream foarte tare o viitoare carieră în jurnalism, am zis să aplic, fiindcă era o oportunitate de a exersa, partea de practică pe care o așteptam. Nu știam ce înseamnă mișcarea de reprezentare a elevilor și nici ce presupune a aparține de ceea ce vom numi în continuare CJE Dolj. Am fost selectată, am cunoscut echipa din care devenisem parte odată cu confirmarea aplicației și am început să lucrez alături de ei pe partea de PR. Treptat, task-urile mele s-au schimbat. M-am apropiat inevitabil de Biroul executiv și am încercat să absorb informațiile pe care mi le ofereau, să învăț din mers, să lucrez cu ei cât mai mult. Am realizat că dezvoltam o pasiune față de activitatea desfășurată de ei și că îmi plăcea să îi ajut, să fiu prezentă. De aici, lucrurile au venit cumva de la sine. Eram reprezentant al clasei mele în Consiliul Școlar al Elevilor din cadrul Colegiului Național „Elena Cuza”, iar sesiunile de formare de care am beneficiat în cadrul Adunărilor generale m-au pus în temă rapid. Am candidat pentru funcția de vicepreședinte, iar în toamna imediat următoare, pentru funcția de președinte al Consiliului Școlar al Elevilor. Am fost aleasă apoi secretar în Consiliul Județean al Elevilor Dolj și, într-un final, președinte acum aproximativ un an. Întotdeauna m-am confruntat cu teama că nu sunt îndeajuns de bună sau că nu voi face față, motiv pentru care nici una dintre aceste candidaturi nu a fost în plan. Era nevoie de mine și iubeam ce făceam – atât știam. Nici acum nu îmi vine să cred că au trecut aproape 3 ani aici, în structură.
Orice elev poate candida pe funcția de director de departament în cadrul CJE Dolj
Media10: Cum poate ajunge un elev să facă parte din Consiliului Județean al Elevilor Dolj?
Andra-Maria Ion: Structura se fundamentează pe principii democratice, deci prin alegeri. Informarea ar fi primul pas: „Ce este Consiliul Elevilor?”, „Care sunt nivelurile la care un elev se poate implica în Consiliul Elevilor?”, „Cu ce se ocupă Consiliul Elevilor?”, „Care e istoria structurii? Dar impactul?” sunt primele întrebări pe care ar trebui să și le pună pentru a-și da seama dacă îi place ideea și dacă se vede implicat pe termen lung sau nu. Poate apela la mine, la colegii mei, la președintele consiliului școlar al elevilor din liceul în care învață, poate trimite un mesaj pe pagina de Facebook/Instagram a CJE Dolj, le stăm permanent la dispoziție pentru întrebări celor pe care îi reprezentăm. Și, firește, depinzând de perioada alegerilor și de funcțiile vacante, poate candida la nivel școlar sau județean. În general e urmărită o ierarhie: pentru a face parte din Biroul executiv al Consiliului Județean al Elevilor (președinte, vicepreședinte/vicepreședinți, secretar), trebuie să faci parte din Biroul executiv sau să fii delegat la nivel școlar de Adunarea generală (reprezentanții claselor). Orice elev poate, însă, candida pe funcția de director de departament în cadrul CJE Dolj sau poate aplica pentru postul de redactor, designer sau fotograf în Biroul de Presă, anexă în care mi-am început eu parcursul. Sesiunea ordinară de alegeri e în perioada octombrie-noiembrie, însă noi deschidem call pentru eventualele funcții vacante pe tot parcursul anului și anunțăm public.
Media10: Care sunt principalele probleme ale sistemului de educație din punctul tău de vedere?
Andra-Maria Ion: Aș menționa în primul rând subfinanțarea sistemului educațional românesc, dovadă fiind infrastructura și resursele de slabă calitate, la care se adaugă programa școlară învechită, care nu mai răspunde cerințelor actuale ale elevilor sau ale pieței muncii, faptul că nu s-a reușit încă dezvoltarea unor mecanisme care să asigure concretizarea conceptului de „educație incluzivă”, abuzurile frecvente și tendința de a le mușamaliza, pe principiul „afară-i vopsit gardul și înăuntru-i leopardul”, ignoranța cu care sunt tratați beneficiarii primari ai educației, fiind rareori consultați sau tratați ca de la egal la egal.
rolul temelor este de a consolidaa cunoștințele asimilate, la școala
Media10: Mulți elevi se plâng de volumul prea mare de teme. Cum arată o zi din viața unui elev?
Andra-Maria Ion: Cred că depinde de ciclul de învățământ, de școală, de profil sau specializare, de materie și de profesor. Nu putem generaliza, fiindcă personal cunosc atât cazuri de elevi care sunt suprasolicitați și supuși unui volum de teme exagerat, cât și elevi mulțumiți de cantitatea primită, cărora nu le ocupă foarte mult timp. Există, însă, într-adevăr, o înclinație spre principiul „cu cât mai mult, cu atât mai bine”. Se observă mai ales în ciclul primar sau gimnazial, unde elevii din ziua de azi au mai multe teme decât aveam eu, de pildă, și își consumă mare parte din zi lucrând la ele. Important e să se conștientizeze că rolul temelor este de a veni în consolidarea cunoștințelor asimilate, nu de a dovedi cât poate să scrie elevul acasă. Dacă acesta și-a fixat bine materia, nu are sens să fie obligat la rezolvarea unei teme kilometrice.
Teme nu pot fi folosite drept instrument de pedeapsă
Media10: Ce măsuri crezi că ar trebui să se ia în privița temelor?
Andra-Maria Ion: Măsuri există, însă nu sunt întotdeauna aplicate. Este vorba despre Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 5893/2016, care reglementează rolul, cantitatea, nivelul de dificultate al temelor pentru acasă, timpul alocat rezolvării acestora, defalcat, pe cicluri de învățământ. De exemplu, nu se dau teme la clasa pregătitoare, iar elevilor din învățământul primar temele nu trebuie să le ocupe mai mult de o oră. La celelalte niveluri, timpul alocat trebuie să fie de maximum 2 ore. Ele nu pot fi folosite drept instrument de pedeapsă, iar dacă articolul 10 din ordinul anterior menționat s-ar respecta și directorii ar colabora cu diriginții, elevii și părinții pentru raționalizarea temelor, situația ar fi una pozitivă.
Media10: Ați avut multe inițiative. Cum sunt privite acțiunile voastre de către profesori, inspectoratul școlar, autorități?
Andra-Maria Ion: Contrar așteptărilor, sunt privite în general cu deschidere. Se bucură să vadă implicare și ne sprijină în demersuri. Au existat, firește, și momente când profesorii pe care eu sau colegii mei îi aveam la clasă s-au simțit lezați de acțiunile noastre și au perceput solicitarea respectării drepturilor elevilor pe care îi reprezentăm drept o formă de instigare la revoltă. Cu toate acestea, dialogul e baza. Toate acțiunile noastre sunt îndreptate în sensul democratizării relației elev-profesor, care să fie bazată pe respect și înțelegere reciprocă.
elevii preferă comunicarea în detrimentul rigidității
Media10: Ce competențe crezi că e necesar să aibă un cadru didactic ținând cont de nevoile copiilor din secolul XXI?
Andra-Maria Ion: Cred că trebuie să își cunoască bine materia, să știe să capteze atenția elevilor, să fie abordabil, fiindcă elevii preferă comunicarea în detrimentul rigidității, și să câștige respectul celor în fața cărora predă zi de zi, nu să îl impună prin cultivarea fricii.
Media10: Elevii trăiesc mereu sub presiunea notelor mari. Cât de greu este pentru un elev să facă față programului școlar?
Andra-Maria Ion: E destul de greu. Luăm în calcul 6 -7 ore de curs, la care se adaugă timpul petrecut acasă în procesul de pregătire pentru următoarea zi de școală, la alte 6-7 materii, fiecare considerate de profesor drept „cea mai importantă din orar”. Or, elevii nu se mai limitează la ceea ce învață la școală. Urmăresc perfecționarea aptitudinilor lor prin voluntariat, participarea la cluburi sportive, culturale, artistice, și așa mai departe. Nu e ușor să găsești energie pentru tot ce ți-ai dori să faci. Intervine și presiunea exercitată de părinți și de societate în general cu privire la obținerea unor note mari, fără a lua în calcul că fiecare elev e diferit și e croit doar pentru anumite materii. De altfel, e important de înțeles că elevul trebuie să se orienteze spre a deveni un specialist, nu un generalist.
Ar introduce în școli un curs de „Dezbatere și oratorie”
Media10: Dacă ai putea schimba ceva la sistemul de învățământ doljean ce ai schimba și de ce?
Andra-Maria Ion: Atitudinea. Sistemul e construit din oameni, deci pentru ca sistemul să se schimbe, oamenii trebuie să se schimbe, în primul rând la nivel de atitudine. Decidenții trebuie să se aplece realmente asupra problemelor cu care se confruntă elevii și să îi privească în calitatea lor de parteneri ai actului educational, oferindu-le încredere și ascultându-le opiniile fără a lua exprimarea unor neajunsuri sau semnalarea unor nereguli drept sfidare. Doar remarcând erorile și recunoscându-le le putem repara.
Media10: Ce materie ai vrea să se regăsească în orarul de la școală și nu se regăsește?
Andra-Maria Ion: „Dezbatere și oratorie” probabil. Fiindcă întreaga mea retorică s-a construit în perioada când eram membru al clubului de dezbateri din cadrul Colegiului Național „Elena Cuza”, unde am învățat că e crucial ca școala să ne învețe cum să gândim, nu ce să gândim. Consider că o astfel de materie ar ajuta extrem de mult elevii să își dezvolte spiritul critic, determinându-i să devină capabili de a-și exprima și susține corespunzător o opinie.
Elevii se simt atrași de stilul de predare al unui profesor în momentul în care li se cere feedback-ul.
Media10: Elevii spun tot mai des că ceea ce fac la școală nu mai este atractiv. Cum ar trebui să arate orele petrecute la școală astfel încât elevii să le considere atractive?
Andra-Maria Ion: Ar trebui bazate în primul rând pe dialog și interacțiune. Elevii se simt atrași de stilul de predare al unui profesor în momentul în care li se cere feedback-ul. Dacă formalul s-ar îmbina cu nonformalul, dacă învățarea și evaluarea ar fi inovative, dacă ar fi promovat mai mult spiritul de echipă și mai puțin competitivitatea, dacă s-ar lucra diferențiat, în funcție de nivel, și fiecare elev ar fi implicat într-un fel sau altul în derularea orei de curs, timpul petrecut la școală ar fi mai plăcut pentru ei. Utilizarea digitalului are, de asemenea, impact.
Media10: Pentru ce îi pregătește școala pe copiii de astăzi?
Andra-Maria Ion: E greu de spus. Consider că le asigură, într-o oarecare măsură, cultura generală minimă, precum și o bază teoretică. Dar țin să repet că școala este necesară, dar nu suficientă. Copiii sunt pregătiți de un viitor job și de viață prin ceea ce fac în afara școlii, prin proiectele și programele în care se implică, prin participarea la activități ce le valorifică potențialul într-un anumit domeniu, prin interacțiunea cu oameni interesați de aceleași lucruri.
„elevilor că nu li se poate pretinde în niciun context plata unor sume de bani sub denumirea de „fond al clasei”, „fond al școlii”
Media10: Ați avut multe demersuri legate de obținerea gratuității pentru transportul în comun. Cum s-au concretizat?
Andra-Maria Ion: După strângerea a câteva mii de semnături în sprijinul inițiativei, am purtat mai multe discuții cu reprezentanții administrației publice locale, care au manifestat deschidere față de ideea propusă. Ne-am bucurat de susținerea populației Craiovei, a mass-mediei și a comunității locale în general. Se realizează la momentul actual simulări, pentru a vedea, cel puțin la nivel teoretic, impactul bugetar. Partea cea mai grea a demersului, anume mobilizarea resursei umane, s-a finalizat. Acum totul depinde de birocrație, de calcule bugetare, de colaborarea dintre noi și administrația orașului. Sperăm ca rezultatul să apară cât mai repede și să fie unul pozitiv.
Media10: Ce părere ai despre fenomenul „fondului școlii”?
Andra-Maria Ion: Este un fenomen împotriva căruia luptăm de ani de zile și a cărui perpetuare o blocăm de fiecare dată când o observăm. Intră în contradicție cu una dintre principalele caracteristici ale învățământului preuniversitar de stat din România, anume gratuitatea, și este complet ilegal, indiferent dacă banii se investesc în baza materială a școlii sau în alte lucruri „folositoare elevilor”, după cum s-ar exprima personalul didactic care îl solicită. Le precizăm întotdeauna elevilor că nu li se poate pretinde în niciun context plata unor sume de bani sub denumirea de „fond al clasei”, „fond al școlii” sau „donație pentru școală” și le explicăm necesitatea de a se opune unor astfel de practici.
Media10: În final, spune-ne câte ceva despre tine: ce pasiuni te atrag, unde vrei să mergi la facultate și ce planuri de viitor ai?
Andra-Maria Ion: Pictez și scriu proză și poezie în timpul liber. Mai rar decât aș vrea, să fiu sinceră. În privința orientării profesionale, pe termen scurt știu că vreau să urmez Facultatea de Drept din București. După aceea, probabil voi avea drept obiect de studiu la master relațiile internaționale. Vizez internship la Institutul Diplomatic Român și admiterea în Corpul diplomatic și consular al României, dar îmi e greu să mă despart de mediul în care am activat în ultimii 3 ani, cel educational. Nu știu ce voi alege după terminarea facultății, dar știu că va fi din pasiune.
