În primul articol din cadrul campaniei „Educaţie prin sport” vă prezentăm povestea Alexandrei Rombu, sportivă de top a Craiovei, practicantă de karate. În cei aproape 15 ani de activitate, karateka de la CS Universitatea Craiova a cucerit peste o sută de medalii. În paralel cu sportul de performanţă, de ceva timp Alexandra este şi instructor la sala Fly Gym şi predă și cursuri de autoapărare pentru femei şi copii. În cele ce urmează aflăm de la campioana craioveană ce presupune sportul de performanţă, ce beneficii are mişcarea şi ce obiective şi-a propus pentru anul 2019.
Campania „Educație prin sport” este susţinută de: FLY GYM, CRAMELE RECAȘ, NATUR HOUSE, THE SHADOW FIGHTER GYM.
Este tânără, frumoasă, are un corp armonios, iar în karate, sport pe care îl practică cu pasiune de mai bine de un deceniu, excelează. La 20 de ani şi 11 luni, Alexandra Rombu duce o viaţă activă, datorită pasiunii sale pentru sport. Practică karate, fiind sportivă de performanţă, iar de câteva luni a devenit instructor sportiv la sala Fly Gym din Bănie, ajutându-le pe doamne şi domnişoare să se menţină în formă şi totodată le învaţă şi tehnici de autoapărare.
Un „arsenal” de medalii
Am întâlnit-o pe Alexandra la sala Fly Gym, înaintea unui antrenament. Cursantele sale ştiau că se pregătesc cu o campioană la karate, iar când au văzut „arsenalul” de medalii şi trofee cu care sportiva venise pentru şedinţa foto au înţeles că sunt pregătite de o persoană ambiţioasă, obişnuită să performeze.
Sportiva nu îşi aminteşte, în aproape 15 ani de când practică karate, să fi existat vreun concurs la care să nu fi luat medalie. De fapt, toţi colegii săi de club sunt abonaţi la medalii.
„Nu știu dacă a fost în cariera mea concurs în care să nu fi luat medalie. La noi, la CS Universitatea şi LPS „Petrache Trişcu”, unde sunt legitimaţi colegii mai mici, nu prea se vorbește de locurile 4, 5. De locul trei mai puțin, poate nu ai avut noroc, nu ai prins o zi bună, mai fură și arbitrii. Suntem în finală mai mereu, între cele mai bune cluburi din țară”, spune cu mândrie tânăra.
Îi este greu să contabilizeze numărul total de medalii cucerite de ea în cariera de peste un deceniu, dar estimează că sunt peste 150.
„Am medalii cu sacul, este greu să număr, cred că peste 150. Cele mai importante sunt cele de la Campionatul Mondial şi European, Campionatul Balcanic, apoi urmează cele naţionale. La Mondiale, am vreo trei titluri de campioană, patru-cinci locuri doi şi două-trei locuri trei, am şi la Europene medalii, două de argint, am şi la Campionatul Balcanic. Toate, un rezultat al muncii din sala de antrenament”, explică campioana craioveană, o adversară de temut pentru sportivele cu care se luptă pentru cea mai înaltă treaptă a podiumului.
Alexandra a ajuns la karate la vârsta de 7 ani, după ce mai făcuse dans modern şi balet.
„Karate-ul nu a fost primul meu sport. Eu am făcut dansuri moderne, balet, o jumătate de an, la sugestia părinților, dar și mie mi-a plăcut. În clasa I a venit primul meu antrenor de karate și ne-a invitat la sală. M-am dus acasă și am zis părinţilor că vreau să încerc şi karate, chiar dacă nu aveam absolut nici o idee ce înseamnă acest sport. Am început să fac în paralel dansuri și karate. În clasa a doua, era mai greu, nu făceam faţă, copil fiind, şi a trebuit să aleg unul din cele două sporturi. Am ales karate, deşi părinţii se așteptau să aleg dansurile”, povesteşte Alexandra Rombu.
„Am fost un copil rușinos, acum vorbesc deschis”
Dacă atunci când era mică era un copil timid, acum Alexandra spune că prin intermediul sportului a devenit o tânără încrezătoare în forţele proprii și care adoră să interacționeze cu oamenii:
„Când am intrat prima dată în sala de karate eram crispată, și nu făceam nici măcar încălzirea, pentru că îmi era rușine. După primul concurs am căpătat încredere în mine chiar dacă prima mea medalie a fost de bronz, la vreo cinci luni de când m-am apucat de acest sport. Am fost un copil închis în el, ruşinos, iar acum vorbesc deschis, îmi place să lucrez cu oamenii, ceea ce ai mei nu ar fi crezut, văzându-mi caracterul când eram mică. Sportul te ajută să socializezi, să te simţi bine”.
Mentalul, foarte important la competiții
În sportul pe care îl practică Alexandra Rombu mentalul joacă un rol important, pe lângă pregătirea fizică, care uneori înseamnă şi trei antrenamente pe zi, înaintea unor competiţii importante.
„Dacă ai intrat în meci gândind că o să îl pierzi, mai mult ca sigur o să îl pierzi înainte să îl începi. Contează undeva la 70-80 la sută mentalul. Chiar dacă pierzi, trebuie să te ştii câştigător şi să ştii că munceşti mai mult data viitoare pentru a câştiga”, crede tânăra.
A ratat un European
Şi partea financiară este foarte importantă în sportul de performanţă. Poţi să te pregăteşti foarte bine, să ai şansă la medalie, dar să nu ai bani să mergi la competiţiile internaţionale. Şi Alexandra a renunţat la un Campionat European, anul trecut din cauza banilor.
„Contează şi banii. Am simţit-o pe pielea mea, pentru că nu am fost la Europene anul trecut. M-am pregătit, am sperat, părinții mei au zis că o să facă anumite sacrificii dar am zis „stop”, pentru că de 14 ani tot fac asta. Pe noi ne ajută CS Universitatea. Ne premiază pentru medalie obţinute, dar de la Federaţie am avut o singură premiere anul trecut, cam atât. Acum avem grijă de colegii mai mici la sala de antrenament. Vrem să-i avem cât mai mult în sală, pentru că mulţi renunţă. Din 2.000 – 3.000 de copii care intră în sală la început, rămân doi-trei. Se lasă foarte mulţi şi din cauza banilor”, îşi aminteşte campioana.
La primul său Mondial a cucerit cinci medalii!
Când am întrebat-o care este cea mai frumoasă amintire legată de câştigarea unei medalii, Alexandra şi-a amintit imediat, iar chipul i s-a luminat:
„La primul meu Campionat Mondial nimeni nu avea nici o aşteptare că aş lua medalie, dar am luat cinci, două de aur, două de argint şi una de bronz. A fost minunat!”.
Se pregătește de Mondiale
Acum, Alexandra Rombu se pregăteşte pentru Campionatul Mondial, care va fi în martie, la Bucureşti. Speră să schimbe medaliile de argint cucerite la ediţia precedentă cu unele de aur.
„La ediţia trecută am luat trei medalii de argint, din neatenţie. Sper să mă ambiționez, să mă reglez destul de bine acum şi să reuşesc să iau aurul. Anul acesta am şi Campionatul European, unde sper să merg, plus Campionatul Naţional, Cupa României, sunt destule”, spune sportiva.
Campioana craioveană vrea să continue cu sportul de performanţă cât o să-i permită fizicul, dar ne-a mărturisit că vrea să se îndrepte uşor-uşor spre antrenorat. Este studentă în anul II la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bănie şi deja exersează meseria de instructor la sala Fly Gym din Craiova.
„Aş vrea să încep uşor-uşor antrenoratul, să dau şi altora ce am dobândit eu în atâţia ani. Din luna noiembrie a anului trecut sunt la Fly Gym. Este prima sală la care activez pe acest profil. Am avut şi alte joburi, dar nu legate de sport. Am avut emoţii la primul curs, nu ştiam cum se procedează, sunt mai multe caractere de oameni, trebuie să te apropii de cliente. Fetele trebuie să vină de plăcere la sală, să uite cumva de problemele de la muncă. Trebuie să le faci cumva să se relaxeze, pentru că până la urmă sportul este si pentru relaxare. La cel de performanţă este vorba de sacrificii. La Fly Gym facem bungee workout, aerobic în corzi, dar și exerciții normale de fitness, aerobic. Eu sunt și personal trainer, trec pe la fiecare fată în parte să văd ce face. Avem și cursul de autoapărare. Nu este despre bătaie, femeile nu vin să înveţe să îşi bată soţul. Cursantele au fost deschise, au venit la primul curs, care este gratuit, apoi au rămas. Cursul nu este despre bătaie cursul, ci dezvoltăm multe alte lucruri: atenţia distributivă, psihicul, autocontrolul”.
Din toamnă, Alexandra vrea să se înscrie şi la specializarea Kinetoterapie în cadrul aceleiași facultăţi craiovene, FEFS.
A fost miss la facultate
Pe lângă multitudinea de medalii şi trofee cucerite la karate, sportiva de la CS Universitatea şi-a trecut în palmares şi un titlu de „miss”, cucerit în primul an de facultate.
Profesorii de la ”Trișcu” te fac să înveți de plăcere
Chiar dacă sportul de performanţă presupune un program încărcat, cu antrenamente şi plecări la competiţii, Alexandra nu a renunţat la carte.
„Mama era mereu cu şcoala pe primul loc, iar tata m-a susţinut cu sportul, dar nu că m-ar fi pus să renunţ la învăţătură. În primul an de liceu am fost în liceul “Henry Coandă”, iar acolo eram văzută ca sportiva aceea proastă, care oricât ar fi învăţat tot sportivă era. Era un stereotip că sportivii sunt resturile societăţii. Apoi, m-am mutat la LPS „Petrache Trişcu” şi am avut o surpriză colosală. Am văzut că și acolo chiar se face carte, profesorii sunt înţelegători şi înveţi de plăcere. Profesorii se apropie de tine, îţi recunosc meritele, medaliile au valoare. Când ne-am pregătit pentru Bacalaureat am lăsat-o un pic mai uşor cu antrenamentele”, ne spune Alexandra.
Părinții s-au cunoscut la karate. Și fratele Alexandrei este medaliat la karate
Vă spuneam că Alexandra Rombu a început cu baletul şi dansul modern, dar după ce a mers la karate a realizat că acesta este sportul care o reprezintă. Acum, se dovedeşte că acest sport este definitoriu pentru familia Rombu. Şi părinţii sportivei s-au cunoscut la karate, iar fratele sportivei, Claudiu, a îmbrățișat și el acest sport, fiind, de asemenea, medaliat. „La doi-trei ani după ce eu m-am apucat de karate, părinții mi-au spus că ei s-au cunoscut la karate, deci cumva e în familie, pentru că și fratele meu face acum karate, este vicecampion mondial. Tata mi-a zis la un moment-dat că și el a făcut karate și a ajuns până la centura verde”, spune Alexandra.
„Sportul înseamnă sănătate, fizică și psihică, poate fi distractiv”
În încheiere, tânăra a transmis un mesaj pentru cei care doresc să practice sport.
„Sportul, fie de performanţă sau menţinere, înseamnă în primul rând sănătate, fizică şi psihică. Poate fi şi distractiv, copilul se deschide, îşi face prieteni, creşte armonios, sănătos. Eu dacă sunt bolnavă, nu prea stau la pat, că îmi e mai rău. Trebuie să fac mişcare. Nu am mai răcit de mult, probabil şi datorită sportului. Eu mă relaxez când fac sport. Dacă stau, pentru mine nu e relaxare, e mai mult chin, mă doare spatele, mă dor picioarele. Prefer să merg să alerg”, a completat campioana craioveană.
