Universitatea din Craiova (UCV) şi-a dublat eforturile pentru atragerea de fonduri, care să permită dezvoltarea mai multor proiecte, prin care studenţii să fie atraşi către studiile superioare, să fie susţinuţi cu burse şi ajutaţi să se orienteze, cât mai uşor, pe piaţa muncii. De curând, reprezentanţii UCV au anunţat că vor deschide un Centru de resurse şi asistenţă în învăţare şi formare (CRAIF), care are ca principal scop reducerea abandonului şcolar.
Într-un interviu acordat jurnaliştilor Media10, prof. univ. dr. Nicu Bîzdoacă, prorector al Universităţii din Craiova, vorbeşte despre cum o să funcţioneze CRAIF şi ce beneficii o să aducă studenţilor. Prof. univ. dr. Nicu Bîzdoacă spune că trebuie dezvoltat dialogul constructiv între generații. Scopul CRAIF este „de a creea un cadru așa cum și-l doresc studenții, un cadru în care ei să simtă că pot să realizeze orice”. De aceea, facem şi un bilanţ al proiectelor pe care UCV le derulează.
Media10: În ultimii ani Universitatea din Craiova şi-a dublat eforturile în motivarea studenţilor. Ce proiecte a reuşit UCV să pună în derulare?
Prof. univ. dr. Nicu Bîzdoacă: Fară îndoială că menirea Universității din Craiova este de a crea personalitățile prezentului și viitorului. Și nu exagerez cu nimic. Vorbim despre personalități: fiecare absolvent al Universității din Craiova își aduce aportul la construirea prezentului și viitorului societății. Prin urmare, este normal ca studenții să fie prioritatea absolută a Universității din Craiova. Dar, oricât de mult ne-am dori, transformările nu apar peste noapte și mai ales fără o susținere financiară corespunzătoare. A ne limta în a solicita un anumit procent din PIB și a ne găsi scuze în aceasta, pentru a explica de ce nu este posibilă evoluția pe care ne-o dorim, este o soluție pe care Universitatea din Craiova nu o acceptă.
„Accesarea fondurilor europene a fost o prioritate pentru Universitatea din Craiova”
De aceea, Universitatea din Craiova a participat activ la competițiile de proiecte fie ele susținute prin fondurile de dezvoltare instituțională, fie prin fondurile naționale, dar mai ales prin fondurile europene. Accesarea fondurilor europene a fost o prioritate pentru Universitatea din Craiova, deoarece am privit totul ca pe o dublă competiție cu un beneficiar unic, o competiție cu celelalte propuneri de proiecte, o competiție cu Europa, pentru a demonstra că România știe ce vrea, beneficiarul fiind absolventul Universității din Craiova. În spatele proiectelor stau cadrele didactice, personalul Universității din Craiova.
Media10: Abandonul şcolar este o realitate în sistemul de învăţământ românesc. De curând, am aflat că UCV a început să ia măsuri în acest sens, prin crearea Centrului de Învățare și Asistență Educațională. Cum o să-i ajute acest centru pe tinerii aflaţi în pragul abandonului şcolar?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: În primul rând, trebuie să știți că Centrul de Învățare CRAIF nu este o acțiune singulară. Universitatea din Craiova organizează de ani buni activități de pregătire suplimentară, gratuită, pentru elevii de liceu. Pe de altă parte, acțiunile organizațiilor studențești şi ale profesorilor pentru antrenarea studenților în activități aplicative fac parte din cotidianul formativ al instituției.
Universitatea din Craiova a beneficiat de trei proiecte ROSE destinate susținerii pregătirii studenților din anul I, în vederea reducerii abandonului școlar, iar în curând, va avea încă nouă astfel de proiecte, câte unul pentru fiecare facultate. Ceea ce credem noi că trebuie dezvoltat este dialogul constructiv între generații, între teoria atât de dezavuată de studenți și practica atât declamată.
„CRAIF, un cadru așa cum și-l doresc studenții”
Pentru aceasta conceptul pe care îl dezvoltă Universitatea din Craiova în cadrul CRAIF este de a crea un cadru așa cum și-l doresc studenții, un cadru în care ei să simtă că pot să realizeze orice, iar profesorii, care vor intra în dialog cu ei să le arate calea către acel orice pe care ei și-l doresc. Mai precis, în cadrul CRAIF studenții vor susține activități formative strict aplicative, în care teoria, aparent insipidă, va trebui să își dovedească utilitatea în lumea reală. CRAIF nu va fi o cetate ermetică în care totul se va concentra pe învățarea formală. Educația non-formală este extrem de importantă.
„CRAIF va deveni locul în care studenții vor adresa întrebările lor Universității din Craiova”
De aceea vor fi cursuri de dans, cu ajutorul studenților, doctoranzilor și cadrelor didactice de la Facultatea de Educație Fizică și Sport. Echipe similare vor oferi cunoștințe referitoare la amenajări peisagistice, la teatru, artă, cultură, religie. CRAIF va deveni locul în care studenții vor adresa întrebările lor Universității din Craiova, iar UCV, prin specialiștii ei, prin angajații ei, prin absolvenții ei, va răspunde. Acesta este conceptul pe care vrem să îl dezvoltăm în cadrul CRAIF: indiferent de problema pe care o ai, aici vei găsi răspunsuri. Decizia, însă, o vei lua tu singur, dar în cunoștință de cauză.
„Cifrele ascund realități dureroase”
Media10: Cât de gravă este problema abandonului şcolar în Oltenia?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: Nu vreau să vă dau un răspuns sec, în procente sau număr de elevi sau studenți. Pentru că cifrele ascund realități dureroase: vise spulberate, vieți neîmplinite. Cred că și dacă ar fi o singură persoană, care să renunțe la școală, vina ar trebui să apese societatea și să o responsabilizeze. Aceasta este sarcina pe care vrem să ne-o asumăm: să devenim un laborator al societății în lupta împotriva abandonului școlar, pentru ca apoi să putem promova succesul la nivelul societății.
„Tinerii suferă de lipsa de încredere în ceea ce pot să facă”
Media10: De ce ajung tinerii să renunţe la studii?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: Cred că motivele sunt multiple: condițiile materiale, probleme în propriile familii, dificultatea materiilor. Dar, dincolo de aceste greutăți, pe care mulți însă le înving, cred că cea mai mare problemă este faptul că speranțele tinerilor, relativ la ziua de mâine, sunt blocate de greutăți, care îi fac să creadă că ceea ce își doresc este imposibil. Iar de aici urmează dezinteresul, falsa bravură a ignorării regulilor, disprețul față de orice și mai ales neîncrederea față de orice încercare de a schimba ceva prin ei și cu ajutorul lor. Cred că tinerii suferă de lipsa de încredere în ceea ce pot să facă.
Media10: Cum o să se lucreze în cadrul CRAIF, cine o să fie specialiştii care o să-i ajute pe tineri?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: CRAIF va lucra în primul rând cu tinerii: studenți, doctoranzi, cadre didactice dispuse să dialogheze cu studenții, dar vom avea și cadre didactice mai în vârstă, cu experiență, mai ales pentru domenii delicate cum este sociologia, psihologia. Vom avea experți din toate domeniile, acesta este avantajul unei universități comprehensive cum este Universitatea din Craiova. Vom face apel și la absolvenții Universității din Craiova, care le vor explica studenților cum au reușit în cariera lor.
Media 10: CRAIF este un proiect ambiţios. Cum a reuşit UCV să îl pună pe picioare?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: Universitatea din Craiova are o strategie ambițioasă de reducere a abandonului școlar, de modificare a examenului de admitere, a structurii specializărilor, astfel încât să poată oferi studenților traseul formativ cel mai potrivit abilităților lor, dar totodată și un corp profesoral deosebit, responsabil și bine pregătit. De aceea, CRAIF nu este un proiect singular al universității, care atrage atenția la nivel național. Universitatea are proiecte emblematice realizate cu succes: Facultatea de Drept, Facultatea de Mecanica, INCESA – Infrastructura de Cercetare în Ştiinţe Aplicate. Nu avem nici un secret legat de modul în care am reușit să inițiem acest proiect. Am făcut apel la cadrele didactice și am colaborat cu organizațiile studențești, lucru pe care îl vom face și mai departe.
Media10: Tot cu ajutorul proiectelor derulate de UCV studenţii o să primească şi burse. Despre ce este vorba exact?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: Universitatea din Craiova are un plan strategic. Iar în spatele acestui plan strategic este un plan operațional, care până în prezent a fost realizat cu succes: în afară de realizarea centrului CRAIF, UCV a apelat și la granturile necompetitive ROSE, dar și la programele POCU orientate pe pregătirea practică a studenților, pe pregătirea antreprenorială a acestora, dar și pe susținerea prin burse a doctoranzilor și posdoctoranzilor. Prin urmare, studenții din mediul rural și cei cu probleme sociale, dar nu numai ei, vor primi burse timp de 9 luni, de 300 de lei, în timp ce doctoranzii și postdoctoranzii, care vor fi selectați în urma unei competiții de proiecte, vor primi susținere financiară cuprinsă între 300 și 500 de euro, timp de un an. În afară de aceste burse ce vor fi acordate prin proiecte, Universitatea din Craiova va acorda din venituri proprii bursa Forumul Carierei, bursa INCESA și bursa Voluntariatului. Totodată, pentru anul următor se are în vedere lansarea unei competiții interne de proiecte de interes instituțional, atât pentru studenți, cât și pentru cadre didactice.
Media10: Mulţi tineri nu reuşesc să se angajeze după terminarea studiilor în domeniul pe care l-au studiat, pe de altă parte tot mai mulţi angajatori se plâng de lipsa forţei de muncă calificate. Urmează să aibă CRAIF un rol în îmbunătăţirea acestei situaţii şi orientarea cât mai bună a tinerilor?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: Întâlnirile cu absolvenții Universității din Craiova, invitațiile angajatorilor la discuțiile cu studenții credem că vor avea rolul ca, pe lângă asigurarea unui răspuns practic la întrebarea: DE CE ÎNVĂȚĂM ACEASTĂ TEORIE? să ofere nu numai un motiv ca studenții să urmeze stagii de practică, dar și pentru angajatori să continue dialogul cu Universitatea din Craiova, pentru a defini împreună calificările pe care absolvenții noștri trebuie să le aibă.
Media10: Există alte proiecte care vizează reglarea acestui decalaj?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: Desigur. Un alt proiect extrem de important al Universității din Craiova este proiectul Centrul de Resurse şi Angajament Ford Craiova – CRAF. Acest centru a fost înfiinţat la iniţiativa Ford Motor Company Fund, în parteneriat cu Global Giving, Asociaţia pentru Educaţie Sud-Vest Oltenia – EDUCOL, Universitatea din Craiova şi Primăria Craiova. Centrul de resurse şi Angajament Ford Craiova – CRAF este primul centru de acest gen din Europa şi al patrulea în lume. Centrul reunește voluntari și parteneri non-profit într-un mediu colaborativ, pentru a forma și crea un mediu antreprenorial eficient, care să asigure cele mai bune servicii inovatoare comunătății. Universitatea din Craiova dezvoltă o serie de proiecte în parteneriat cu mediul privat, proiecte în care studenții cei mai buni și interesați, doctoranzii, cadrele didactice alcătuiesc echipe comune.
Media10: Mulţi dintre tineri ies de pe băncile liceelor dezorientaţi. Un examen de admitere pe bază de dosar încurajează cumva alegerea la întâmplare a specializării. Cum vedeţi procesul de admitere pe viitor la Universitatea din Craiova?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: Așa cum am afirmat și cu altă ocazie este evident că uneori elevii nu aleg specializarea care li s-ar potrivi cel mai bine din punct de vedere formativ și mai ales din punct de vedere al aptitudinilor personale. Și mulți devin prizonierii unor specializări nedorite de ei, iar la absolvire fie vor profesa într-un cu totul alt domeniu, fie vor simți că ceea ce fac nu îi reprezintă. Sigur că putem da vina pe ambițiile părinților, care nu țin seama de aspirațiile copiilor, pe slaba informare a tuturor în clipa în care trebuie să facă una dintre cele mai importante alegeri din viața lor, pe sfaturile greșite ale vecinilor, prietenilor, pe conjuncturi nefavorabile. Dar ceea ce este important nu este să găsim un vinovat, ci să găsim o soluție. De aceea pe termen lung, Universitatea din Craiova dorește să introducă examen de admitere prin care să poată identifica abilitățile candidaților către o anumită specializare și nu capacitatea acestora de a memora anumite informații sau intuția pe care o au la rezolvarea unor probleme. Sigur că decizia finală va fi luată tot de student, dar acesta va trebui să conștientizeze, care ar fi alegerea optimă. Și pentru că nici un test nu este infailibil, în anul I și parțial în anul II, vor fi aliniate disciplinele obligatorii, de cunoștinte generale, astfel încât dacă un student din anul II vrea să se transfere la o altă specializare să o poată face cu un minim de diferențe.
Media10: Universitatea are un rol extrem de important în educarea şi schimbarea mentalităţilor din zonă şi dezvoltarea regiunii. Ce strategie pe termen lung are UCV?
Prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă: Universitatea din Craiova dorește să ofere studenților ei tot ce este mai bun și mai nou pentru a le asigura condiții de formare deosebite. Universitatea din Craiova dorește să promoveze RESPECTUL FAȚĂ DE VALOARE, LEGE și MUNCĂ! Fără a ne respecta între noi, fără a ne asuma ceea ce facem, indiferent de nivel, încercând să facem tot ceea ce putem noi mai bine, nu există progres. Pot fi realizări materiale, dar fără construcția fundamentului moral în care să ne respectăm între noi pentru ceea ce facem, indiferent dacă reușitele aparțin prietenilor sau celor mai puțin prieteni, să recunoaștem și corectăm greșelile. Fără a accepta și recunoaște diferența între alb și negru, o societate nu are sorți de existență. Universitatea din Craiova a fost, este și va fi mai departe instituția care construiește responsabil viitorul.
SITUAŢIA COMPLETĂ A FONDURILOR ACCESATE DE UCV CRAIOVA
Proiecte din cadrul Progamului Operațional Competitivitate: 2016-2019
⇔ 5 proiecte depuse, toate cinci 5 au fost admise la finanțare. Suma atrasă este de peste 34 milioane lei.
„În prezent, avem depuse în competiție, ca si partener cu IMM-uri, alte 5 proiecte, în valoare totală de peste 71 milioane de lei, dintre acestea 4 au trecut prima etapa de evaluare (verificare administrativă și a eligibilității), iar al 5-lea este încă în evaluare”, prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă.
Fondul de dezvoltare instițională: 2016:
⇒ 7 proiecte depuse, 5 proiecte admise la finanțare;
⇒ 2017: 6 proiecte depuse, 5 proiecte admise la finanțare;
⇒ 2018: 6 proiecte depuse, 6 proiecte admise la finanțare;
Sumele atrase au fost cuprinse, per total între 0, şi 1,7 milioane lei.
Proiecte depuse în cadrul programului resurse umane – POCU:
⇔ 18 proiecte depuse, 2 proiecte respinse, 1 proiect respins inițial și apoi acceptat și admis administrativ și eligibil (a trecut deci și el de prima etapa a evaluării) în urma contestației depuse de Universitatea din Craiova;
⇔ 6 proiecte admise la finanțare fiind în prezent în stadiul semnării contractelor;
⇔ 7 proiecte în derulare/implementare, 1 proiect a trecut prima etapă de evaluare de mai bine de 1 an, 1 alt proiect este în evaluare ca și partener.
⇔ Suma totală contractată până în prezent este de peste 28 milioane de lei, suma ce se află în procesul de contractare este de peste 42 milioane de lei. În cazul în care și cele trei proiecte aflate în evaluare vor fi admise, atunci suma atrasă se va majora cu alte 10 milioane de lei.
Proiecte depuse în cadrul Programul Operațional Capacitate Administrativă – POCA:
⇔ 1 proiect respins, 1 proiect câștigat, ca și partener. Suma totală a proiectului fiind de aproape 7 milioane de lei.
Proiecte depuse în cadrul Programului Operațional regional – POR
⇔ 7 proiecte, toate au trecut de prima etapă – verificarea administrativă și a eligibilității, 2 au primit și vizită la fața locului.
„Unul dintre proiecte este propus, la acest moment, pentru finanțare (mai precis din august 2018 este props la finanțare, fără a se fi semnat contractual nici până în prezent), iar la cel de-al doilea la care s-a efectuat vizita la față locului se aștepată din octombrie acceptul organismului intermediar pentru depunerea unui document suplimentar. Suma atrasă de proiectul al cărei status este admis la finanțare este de peste 29 milioane de lei, în eventualitatea finanțării tuturor proiectelor depuse, Universitatea din Craiova ar atrage peste 170 milioane de lei. Aceste proiecte vizează modernizarea și consolidarea spațiilor de cercetare și învățământ ale Universității din Craiova”, prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă.
Proiecte ROSE – finanțate prin împrumuturi nerambusabile de la banca mondială.
⇔ 12 proiecte destinate școlilor de vară (fiecare facultate a Universității din Craiova a depus un proiect), din care 7 sunt deja finanțate și 5 sunt în evaluare. Suma atrasă în prezent fiind de peste 1,8 milioane, 3 proiecte necompetitive finanțate – valoarea atrasă fiind de peste 2 milioane de lei, în prezent lucrăm la alte 9 proiecte care vor fi depuse pe 1 aprilie, 1 proiect destinat realizării unui centru de învățare câștigat – valoarea este de peste 0,9 milioane lei.
⇓ Soluții pentru finalizarea blocului S200 și transformarea lui în mult necesarul Parc Tehnologic IT
Universitatea din Craiova a mai depus încă 5 inițiative de proiect, un parc tehnologic (pentru finalizarea celebrului S200) și 4 centre de transfer tehnologic pentru fiecare județ al Olteniei. Toate inițiativele au trecut de evaluarea inițială, dar datorită cotei de cofinanțare de 45% impusă de program, a trebuit să renunțe la respectivele proiecte.
„Totodată, încercând cu încăpățânare să caute soluții pentru finalizarea blocului S200 și transformarea lui în mult necesarul Parc Tehnologic IT, Universitatea din Craiova a mai participat la o preselecție de proiecte pentru linia de finanțare „Mari infrastructuri de cercetare”, situându-se, la nivel național pe prima poziție în cadrul domeniului „Tehnologii noi și emergente”. Ca și proiecte active (Proiectul ELI – Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, fiind deja un proiect reper) proiectul a fost înscris în Road Map-ul național (este vorba de proiectul: Ecosisteme deschise de producție distribuită – Fabricația viitorului), dar atunci când s-a lansat linia de finanțare „Mari infrastructuri de cercetare, domeniul Tehnologii noi și emergente” nu a mai fost cuprins în actualul apel, considerându-se că nu face parte din domeniile Smart. Proiectul ELI-NP ca și proiect reper a avut 124 de puncte, în timp ce proiectul nostru, ca și proiect activ a avut 107,7 puncte, în timp ce următorul proiect a avut 90,93 puncte”, prof.univ.dr. Nicu Bîzdoacă.