Reîntoarcerea copiilor în colectivitate, în școli, grădiniție aduce și riscul contactării unor afecțiuni. Există trei factori importanți în prevenirea îmbolnăvirilor în școli și grădinițe: familia copilului, medicul de familie sau pediatrul (asigură controalele periodice și eliberează avizele epidemiologice, instruiește familia) și școala/grădinița.
Rolul medicului școlar este extrem de important. Rolul medicinei şcolare este legat, în principal, de prevenţie.
„Este nevoie de educație medicală. Noi avem datoria să facem ore de educație pentru sănătate, în funcție de vârstă, de problemele care apar. Orele de educație medicală sunt însă sporadice, se fac la mica înțelegere între medic și profesorul diriginte sau învățător, dacă el dorește să intrăm la clasă. Poți să faci o oră poate o dată sau de două ori pe an. Nu avem o ritmicitate, nu există o repetiție a noțiunilor și o verificare a însușirii lor. Ar trebui să existe un cadru mult mai organizat pentru că aceste ore de educație medicală pot avea un impact major asupra copiilor care vor fi generațiile viitoare de adulți“, explică dr. Gabriela Rădulescu, medic de familie și medic școlar în cadrul Colegiului Național „Ștefan Velovan“ Craiova.
Bolile colectivității la copii sunt, de cele mai multe ori, de natură infecțioasă, fiind contactate prin transmiterea de virusuri, bacterii și alte microorganisme de la un copil bolnav, la unul sănătos. Cel mai bun exemplu este hepatita A, considerată și boala mâinilor murdare.
Cele mai frecvente boli infectocontagioase întâlnite sunt: varicelă, scarlatină, boală mână-gură-picior, conjuctivita acută, gripă, enterocolită acută, impetigo, hepatită acută A, mononucleoză infecțioasă, scabia, pediculoză, giardia. Ele pot fi produse de un virus, de o bacterie sau de un parazit. Toate se pot transmite de un copil la altul, cu mare ușurință.
Cine are obligația să anunțe dacă un copil este diagnosticat cu o boală contagioasă?
Este important că, la cel mai mic semn de boală, părinții să nu aducă copiii în colectivitate. De obicei, primele semne de boală respiratorie sunt febra, nasul înfundat, rinoreea, tusea.
În cadrul grădinițelor cu program prelungit, triajul trebuie făcut zilnic la intrarea în colectivitate a copilului, iar în cazul școlilor triajul epidemiologic se face după vacanță.
„În cazul în care copilul se simte rău în timpul orelor, atunci învățătorul sau profesorul îl trimite la cabinetul medical școlar însoțit. Noi anunțăm părinții și, dacă este cazul, îl trimitem direct la spital, chemăm Salvarea. Așa se întâmplă în caz de urgență“, spune dr. Rădulescu.
Cele mai frecvente boli ale colectivității
RUJEOLA
Rujeola cunoscută popular cu denumirea de “pojar”, este o boală de natură virală, foarte contagioasă, provocată de virusul rujeolic și specifică în special colectivităților de copii. Simptomele sale includ tușe, secreții nazale și oculare, febra mare și erupții cutanate.
Pojarul se transmite prin picăturile de salivă și secrețiile nazale ale persoanei infectate sau, indirect, prin aerul contaminat sau contactul cu diverse suprafețe pe care există virusul. Copiii nevaccinati sunt cel mai expuși îmbolnăvirii, cu atât mai mult cu cât riscul de contaminare este de 95%.
Virusul rujeolic poate trăi până la două ore pe diferite suprafețe sau în aer și poate infectă 90% din persoanele sensibile. Înainte de crearea vaccinului împotriva rujeolei, boală afecta aproape fiecare persoană în timpul copilăriei. Deși imunizarea a redus dramatic incidența rujeolei în Europa, boală continuă să provoace focare frecvente în comunitățile de copii nevaccinati. La nivel global, rujeolă rămâne o cauza principala de deces în rândul copiilor, estimându-se că aproximativ 160.000 de copii mor în fiecare an din cauza complicațiilor bolii, informează experții din cadrul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – European Centre for Disease Prevention and Control).
Enterocolită
Enterocolita este o altă boală a colectivității, caracterizată prin inflamația mucoaselor intestinului subțire și a colonului. Cel mai întâlnit virus implicat în enterocolită este rotavirsul, pe care copilul îl poate contacta direct de la o persoană bolnavă sau prin atingerea unui obiect contaminat. Alte virusuri care produc enterocolită pot fi adenovirusurile, virusul Norwalk sau enterovirusurile. Simptomele acestei afecțiuni includ stări de greață, vărsături și diaree, ameliorandu-se vizibil după 3 zile de hidratare intensă și odihnă la pat.
Prevenirea enterocolitei este posibilă prin respectarea regulilor de igienă individuală: spălatul mâinilor cu apă și săpun înaintea oricărei mese, spălarea eficientă a alimentelor care se consumă neprelucrate termic, spălarea și dezinfectarea tacamurilor, veselei, prin utilizarea numai a apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar când acest lucru nu este posibil, a apei fierte și răcite ori a apei minerale îmbuteliată corespunzător.
Gripa și răceala
De regulă, gripă și răceală se regăsesc printre virozele respiratorii frecvente în special în sezonul rece. Atunci, numărul cazurilor de îmbolnăvire se mărește semnificativ. Astfel,gripă e o afecțiune infecțioasă acută a cailor respiratorii, răspândită în colectivitate mai ales în perioada noiembrie – martie. În general, printre simptome regăsim febra ridicată, frisoanele, durerile în gât, cele musculare, nasul înfundat, precum și tusea seacă sau slăbiciunea corporală.
Răceală e o infecție respiratorie superioară, cauzată de virusuri ce sunt transmise pe cale orală. Simptomele sunt similare cu cele de gripă (excepție fac febra ridicată și slăbiciunea corporală), fiind însă de intensitate mai scăzută. Vaccinarea e considerată cea mai sigură metodă de prevenire a acestor boli.
