Gabriela Saulea, femeia care a creat unicul program de suport din România pentru cei care trec printr-un divorț

România suntem noi. La 100 de ani de la Marea Unire, Media10 face MAREA UNIRE a OAMENILOR MARI. Ei ne fac mândri.  Ei ridică steagul peste hotare. Datorită lor România e frumoasă. Vă ropunem să îi cunoaște, să le descoperim poveștile, să le mulțumim pentru munca și dăruirea lor, să îi încurajăm. Să ne inspirăm de la ei. 

Gabriela Saulea este medic, mamă și a fost căsătorită timp de 20 de ani. Ca noi toți  și-a dorit să își întemeieze o familie frumoasă, să aibă parte de fericire “până ce moartea ne va despărți”, iar în domeniul profesional să se bucure de succes, apreciere și stabilitate financiară. Viața nu avea însă să fie numai roz. După mulți ani de căsătorie a apărut divorțul  care a însemnat un șir lung de lecții de viață. După o activitate de 20 de ani în industria farmaceutică, Gabriela Saulea a decis să fie alături de persoanele care se simt zdruncinate de divorț. Mânată de dorința de a ajuta și de a demonstra că se poate a creat unicul program de suport din România pentru persoanele care traversează un divorț.  Acumulând experiența personală și cea profesională, având pregătire de medic și formare în coaching, experiența în corporații multinaționale și conexiuni în multe arii de activitate, a hotărât să reunescă toate aceste resurse sub același brand – Divorce Journey – și să le pun în slujba ta.

O poveste cât o lecție de viață într-un interviu care inspiră.

„Sunt medic, sunt mama, am fost căsătorită mulţi ani, iar acum sunt divorţată”, aşa începe descrierea pe care chiar dumneavoastră vi-o faceţi. Aş vrea să le luăm pe rând. Ce fel de medic sunteţi, ce specializare aveţi?

Sunt medic de medicină generală şi am practicat medicină doar doi ani de la absolvirea facultăţii, după care am ales industria farmaceutică unde am activat în diferite roluri de la vânzări, marketing până la poziţii de top management

Câţi copii aveţi şi câţi ani aţi fost castorita?

Sunt mama unei fete căreia sper să-i pot transmite lucrurile pe care eu le-am învăţat din experienţă unei căsătorii de 20 de ani şi a unei perioade de după divorţ în care am studiat şi am încercat să înţeleg ce funcţionează şi ce nu într-o relaţie.

„Am înţeles atunci că o relaţie este un organism viu”

Cum se poate că după 20 de ani un cuplu să se despartă? Mulţi se întreabă acest lucru şi nu îşi găsesc explicaţii care să îi ajută să înţeleagă.

Aceeaşi întrebare mi-am adresat-o şi eu după divorţ, încercând să înţeleg care sunt lucrurile care fac un mariaj să se desfacă. Am înţeles atunci că o relaţie este un organism viu, în care ambii parteneri aleg să investească în egală măsură dacă îşi doresc că relaţia să trăiască frumos. De multe ori unul dintre parteneri uită sau nu mai este la fel de interesat să alimenteze relaţia, se poate întâmplă să fie distras de alte priorităţi cum ar fi o viaţă profesională foarte intensă sau poate o relaţie extraconjugală, şi atunci relaţia rămâne să fie susţinută cu eforturi duble doar de celălalt partener, Sau se poate că cei doi să fi plecat la drum cu valori şi idealuri commune, dar după decenii de convieţuire să realizeze că au crescut diferit, că au început să fe atraşi de lucruri diferite şi atunci relaţia să devină o piedică pentru fiecare dintre ei, ba mai mult să devină chiar toxică prin barierele pe care le ridică.

„Nu primim şi lecţii despre cum să fim fericite, autentice, cum să ne bucurăm de viaţă pentru ceea ce suntem”

De ce poate ajunge să divorţeze o femeie care aparent are tot ce vrea: succes, familie fericită?

Succesul şi familia fericită sunt deseori văzute din afară, dar o femeie se poate simţi goală pe dinăuntru în ciuda aparenţelor minunate pe care le prezintă. Suntem educate să devenim femei cu carieră, mame devotate şi soţii exemplu şi astfel să demonstrăm că avem succes în toate aspectele vieţii.Din păcate nu primim şi lecţii despre cum să fim fericite, autentice, cum să ne bucurăm de viaţă pentru ceea ce suntem şi nu pentru cum ne judecă societatea. Învăţăm să facem compromisuri şi când ne uităm în jur găsim modele de familii care au crescut prin compromis (de cele mai multe ori femeia este cea chemată să lase de la ea pentru binele familiei, a copiilor şi a societăţii şi în detrimentul propriei fericiri). Când realizează că viaţă de success exterior nu o face fericită, ba chiar o poate împinge către o posibilă depresie, femeia decide că e timpul să plece, iar condiţiile din ziua de azi sunt mai permissive pentru acest lucru că niciodată în trecut.

Sunt din ce în ce mai multe femeie care trec printr-un divorţ şi care trec şi prin depresie. A fost şi cazul dumneavoastră. Cum aţi reuşit să depăşiţi momentul?

În cazul meu depresia s-a instalat încă dinainte de divorţ, chiar dacă la acel moment nu-I pusesem un diagnostic la medic. Sunt multe femei care suferă în cadrul unei căsnicii nefericite şi cred că aşa trebuie să fie şi puţine îşi adună curajul să facă ceva în privinţa această. Eu am avut norocul să descopăr coaching-ul cu câteva luni înainte de divorţ şi aşa am reuşit să-mi clarific priorităţile, să înţeleg care-mi sunt valorile şi de unde vine starea de nefericire pe care în mod eronat o atribuiam fostului soţ. Din acel moment am avut claritate asupra deciziilor mele şi asupra drumului pe care urmă să-l străbată.

„Divorce Journey este special creat pentru a susţine şi ghida persoanele care traversează un divorţ”

Pentru că ştiţi ce înseamnă un divorţ şi cât de mare nevoie este de sprijin în astfel de momente aţi creat Divorce Journey. Ce înseamnă Divorce Journey?

Acumulând experienţă personală şi cea profesională, având pregătire de medic şi formare în coaching, experienţă în corporaţii multinaţionale şi conexiuni în multe arii de activitate, am hotărât să reunesc toate aceste resurse în acest program – Divorce Journey – şi să-l pun în slujba persoanelor care se confruntă cu provocarea unei despărţiri.

Divorce Journey este special creat pentru a susţine şi ghida persoanele care traversează un divorţ, prin informaţii şi servicii specifice acestei perioade. Este drumul către echilibru, care compară această perioada de revenire cu o călătorie în trei paşi: Hope, Healing, Happiness.

Divorce Journey oferă programe integrate de coaching, consiliere psihologică pentru adulţi sau copii, consiliere parenting pentru părinţi singuri, consultanţă juridică şi finaciară, educaţie şi dezvoltare personală, consiliere de cuplu pentru persoanele care vor să între într-o nouă relaţie, schimbare imagine în social media, socializare pentru adulţi singuri, toate aceste acţiuni ajutând la refacerea încrederii şi a echilibrului personal şi conducând către o stare normală de fericire.

Divorce Journey reuneşte specialişti din toate domeniile menţionate pentru consultaţii individuale şi oferă şi educaţie gratuită prin articolele scrise de specialişti pe site-ul  www.divorcejourney.ro.

Ştiu că faceţi şi multe studii. În România cine ia de cele mai multe ori decizia să divorţeze femeia sau bărbatul?

Într-adevăr, în urmă unui studiu efectuat de Divorce Journey, am descoperit că femeile sunt cele care intentează divorţul mai des decât bărbaţii, principala cauza declarată fiind infidelitatea partenerilor. O mare parte a femeilor divorţate sunt femei independente financiar, care îşi pot permite să plătească consiliere pentru a depăşi această problema dificil de gestionat la nivel emoţional şi social.

„Când îţi dai seama că locul tău nu mai este acolo, trebuie să pleci”

Care sunt faptele, gesturile, momentele peste care nici o femeie nu ar trebui să treacă niciodată şi să se chinuie să reziste într-o casnice?

Din punctul meu de vedere, nicio femeie nu ar trebui să treacă peste ceva ce îi cauzează sentimente de nefericire, neîmplinire. Când îţi dai seama că locul tău nu mai este acolo, trebuie să pleci, iar noi le ajutăm pe femei (şi pe bărbaţi în aceeaşi măsură) să îşi regăsească drumul de la care s-au abătut din varii motive.

Multe femei chiar dacă îndură multe rămân alături de soţul lor „de dragul copilului sau copiilor”. Cât de corect este acest lucru?

Faptul că asistăm la o creştere alarmantă a numărului de depresii la copii şi adolescenţi, a abandonului şi absenteismului şcolar  este o măsură a nefericirii şi neadaptării acestor copii la conflictele la care sunt martori zi de zi. Un copil creşte şi se alimentează din fericirea părinţilor, iar mai apoi urmează în viaţă modelul pe care l-au văzut în familie, nu ceea ce părinţii speră să le transmită prin “învăţăturile” pe care ei înşişi nu le urmează. Aşadar mitul că stăm împreună de dragul copiilor ar trebui să dispară, de fapt dacă vrem să facem ceva de dragul copiilor ar trebui să ne găsim noi echilibrul şi fericirea cu care să le alimentăm şi lor copilăria.

„Viitoarea femeie ar trebui să vadă în primul rând modelul unei mame care se respectă””

Care sunt principiile pe care ar trebui să se bazeze educaţia fiecărei fetiţe, viitorea femeie?

Viitoarea femeie ar trebui să vadă în primul rând modelul unei mame care se respectă, care îşi cunoaşte valorile şi priorităţile şi ştie să acţioneze în conformitate cu acestea. Pe urmă ar trebui să ne educăm copiii despre ce înseamnă relaţiile, cum pot fi ele formate şi întreţinute, chiar dacă nu există o materie în şcoală cu acest subiect. Dezvoltarea personală le poate ajută şi există acum suficiente cărţi care ar putea să devină lectură obligatorie pentru relaţii împlinitoare. Şi nu în ultimul rând femeile trebuie să fie învăţate că principala lor grijă este să fie ele însele fericite şi abia apoi vor putea formă în jurul lor o familie fericită cu parteneri buni şi copii sănătoşi emoţional.

„Încrederea în sine se câştigă prin actele de “curaj” în care ieşim din zona de confort”

Cum poate o femeie să aibă încredere îe ea? Cele mai multe sunt demoralizate, lipsite de încredere că pot răzbi şi singure.

Pentru că o variabilă importantă a programului Divorce Journey este educaţia, pe site-ul nostru postăm frecvent articole despre acest gen de subiect, iar unul dintre mesajele pe care ne dorim să-l transmitem este că încrederea în sine nu vine din exterior, nici de la părinţi, nici de la prieteni sau de la iubiţi şi iubite, nici de la psihologi şi nici de la un grup de susţinere. Încrederea în sine se câştigă prin actele de “curaj” în care ieşim din zona de confort, prin învăţarea de noi comportamente care ne demonstrează cine suntem şi care sunt limitele reale ale puterii noastre. Principalele unelte care te ajută să reuşeşti sunt dezvoltarea personală şi coaching-ul.

Unul dintre workshop-urile pe care le organizaţi are tema “REGĂSEŞTE FERICIREA”. Cum ne putem regăsi fericire?

Fericirea este natura noastră de baza, este ceea ce experimentăm natural de când ne naştem şi până ce începem să ne identificăm cu un nume, un rol în familie, în societate, notele la şcoală sau poziţia în cadrul unei organizaţii. Dar în clipă în care începi să uiţi cine eşti şi te confunzi cu rolurile pe care le joci doar pentru că să obţii aprecierea celorlalţi, un lucru ciudat se întâmplă: simţi că ai pierdut fericirea şi începi să o cauţi. Cu cât ştii mai multe despre ţine însuţi, cine eşti, ce-ţi place cu adevărat, care-ţi sunt pasiunile, cu atât mai fericit te simţi.

„O femeie trebuie să aibă o atitudine încrezătoare în energia ei feminină”

Sunteţi o femeie puternică, frumoasă. Care este atitudinea pe care tot timpul ar trebui să o aibă o femeie?

O femeie trebuie să aibă o atitudine încrezătoare în energia ei feminină, iar dacă simte că nu are suficientă încrederea în ea trebuie să ştie că aceasta se învaţă şi se poate creşte. Mai ales după o despărţire dureroasă sau după o relaţie nefericită, încrederea în ea poate să scadă periculos şi să aibă o atitudine de victima în loc să fie încrezătoare în ea. De aceea recomand că într-o astfel de perioada să apeleze la dezvoltare personală, să citească şi să lucreze cu specialişti care o pot ajută să regăsească puterea naturală de a fi ea însăşi. Abia atunci o femeie devine fermecătoare şi poate să obţină orice îşi doreşte.

Care este gândul cu care va treziţi în fiecare dimineaţă?

Mi-am cultivat obiceiul de a mulţumi Universului pentru toate lucrurile minunate pe care mi le oferă în fiecare zi, de aceea înainte de a începe ziua îmi listez motivele pentru care sunt fericită acum, şi mulţumesc anticipat pentru surprizele care ştiu că sunt pe cale să apară. Mă simt norocoasă că am avut curajul să iau decizii importante în viaţa mea personală şi profesională şi caut mereu mijloace de a transmite şi altora lucrurile pe care eu le-am învăţat şi care mie mi-au adus atâta împlinire.

Ce ar trebui să facă o femeie atunci când simte că numai poate, că a ajuns la capătul puterilor, o femeie care nu are o căsnicie fericită şi nici o situaţie financiară foarte bună, o femeie căreia îi este teamă de un eşec şi mai mare?

În concepţia mea nu există un eşec mai mare decât o viaţă nefericită, pentru simplul motiv că viaţa ne-a fost dată pentru a trăi fericiţi. Am văzut mulţi oameni care s-au îmbolnăvit de boli grave pentru că nu au sesizat că nefericirea cronică le face rău. În clipă când un domeniu al vieţii începe să fie motiv de nefericire, acela este un semn clar (aşa cum sunt simptomele bolilor) că trebuie să schimbi ceva, altfel starea de nefericire se generalizează şi în celelalte arii ale vieţii şi depresia e la uşa ta. Dacă femeia a ajuns la capătul puterilor şi nu ştie încotro să se îndrepte pentru ajutor,  recomandarea mea este să apeleze la specialişti (la fel cum ar face dacă s-ar îmbolnăvi.

„Până la urmă dezamăgirea e o formă de a scapă de o amăgire, nu?”

La ce ar trebui să se gândească o femeie care este înşelată de soţ, o femeie dezamăgită? Cum o poate lua de la capăt?

Deşi este greu de acceptat în astfel de situaţii, toate lucrurile ni se întâmplă spre binele nostru. Când femeia este dezamăgită de partener, ea este probabil într-un punct în care şi-a abandonat propria viaţă şi s-a lăsat în mâna partenerului, altfel nu ar putea fi atât dezamăgită de comportamentul lui. Abia când înţelegem că viaţă ne-a fost dată să ne-o trăim cu responsabilitate, să ne iubim în primul rând pe noi şi să fim fericite indiferent de acţiunile celuilalt, probabil că nimeni nu va mai avea putere să ne dezamăgească atât de rău. Până la urmă dezamăgirea e o formă de a scapă de o amăgire, nu?

„Cu cât sunt mai recunoscătoare cu atat mă simt mai fericită”

Sunteţi o femeie deosebită, o femeie care inspiră. Ce va face fericită?

Am descoperit că fericirea se găseşte în lucruri mărunte, lucruri pe care ne-am obişnuit să le luăm de-a gata şi să nu le mai considerăm importante. Şi totuşi cele mai fericite momente le am când deschid fereastră dimineaţă şi salut natura, când vorbesc banalităţi cu vecinii, când savurez o cafea în pat in lungile dimineţi de weekend sau când ies cu fiica mea la aceeaşi masă din acelaşi restaurant…este acel sentiment de împlinire, de “aici şi acum totul e perfect” pentru care sunt recunoscătoare. Şi cu cât sunt mai recunoscătoare cu atat mă simt mai fericită.

„Vreau să stimulez dorinţa de dezvoltare personală, de investiţie în viaţa personală”

Ce aţi transmite tuturor fetelor şi femeilor care va admira şi care se întreabă: „Oare cum a reuşit Gabriela Saulea?!”?

Le-aş spune să aibă curajul să iasă din zona de confort, să încerce să identifice care sunt temerile care le ţin blocate într-un loc în care nu mai găsesc satisfacţie, iar dacă nu ştiu cum să facă asta singure, să apeleze la specialist. Pentru mine coaching-ul a fost de o mare importantă, împreună cu trainingurile de dezvoltare personală si cartile pe care le-am studiat în ultimii ani.

Ce va dorti să faceţi mai departe pentru a sprijini femeile din România?

Îmi doresc în primul rând să-mi cresc vizibilitatea şi credibilitatea în faţă femeilor, astfel încât să devin o sursă de inspiraţie pentru cele care trec printr-o perioada dificila şi au nevoie de un reper. De asemenea, vreau să stimulez dorinţa de dezvoltare personală, de investiţie în viaţa personală în aceeaşi măsură cu care investim în cea profesională. Şi nu în ultimul rând aş vrea să aduc subiectul relaţiilor de cuplu sănătoase şi armonioase în atenţia tuturor, să devină o materie de studiu pentru toţi tinerii (şi poate mai puţini tineri) care vor să-şi asume responsabilitatea unor noi familii şi a creşterii unor copii.