Amintiri din copilărie. Ion Creangă. Povești. Nu există copilărie fără poveștile lui Creangă. Jurnaliștii Media10 merg pe urmele scriitorilor români. Într-o serie de articole descoperim viețile marilor povestitori, poeți. Cu ei cresc copiii României. Ei ne inspiră. Le studiem creațiile la școală. Cu a fost viața lor? Cum au reușit? Cum și unde a locuit? Amintiri din copilărie.
Ion Creangă s-a născut, cel mai probabil, la 1 martie 1837, în satul Humuleşti, un cătun din zona Neamţului, în familia lui Ştefan Apetrei, un ţăran care mai avea încă şapte copii, pe lângă Ion. Cum afirmă şi Creangă în repetate rânduri, i-a plăcut mult copilăria la ţară şi viaţa satului humuleştean, chiar cu toate privaţiunile existente.
A plecat de copil din satul natal, la vârsta pubertăţii, ca mai apoi de la 22 de ani, ca să se stabilească definitiv în Iaşiul în care stătuse şi făcuse seminarul. A urmat calea preoţiei şi a fost trimis de acasă de o ambiţie a mamei sale, Smaranda, care nu dorea să-l vadă la coarnele plugului, ci să devină preot. Şi-a iubit mama şi i-a făcut pe plac, dar a dus mereu dorul satului şi a lumii libere de la ţară.
Primul Abecedar românesc a fost scris de Ion Creangă
„Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară” sau Abecedarul lui Ion a apărut la Iași, pe 11 septembrie 1868 și a avut 23 de ediții succesive.
După Unirea Principatelor, problema dascălilor era uniformizarea manualelor, modernizarea și generalizarea alfabetului latin în redactarea lor.
Ministerul Educației a organizat un concurs în anul 1865, în urma căruia nu s-a obținut rezultatul dorit. În anul 1864, Ion Creangă fusese numit, prin decret domnesc, institutor la școala primară Trei Ierarhi unde, la îndemnul lui Titu Maiorescu, a început să strângă material destinat scrierii și citirii.
Aici, împreună cu o echipă de cinci institutori, pornește la redactarea Abecedarul, lui Creangă revenindu-i „partea literară și dreptul de a trece prin ciur totul din punctul de vorbire al corectei vorbiri”. Astfel a apărut la Iași, pe 11 septembrie 1868, primul Abecedar românesc, într-un număr de 4000 de exemplare. Abecedarul lui Ion Creangă a făcut parte dintr-o serie de lucrări importante pentru dezvoltarea limbii și literaturii române.
O parte din universul scriitorului Ion Creangă poate fi descoperit în „bojdeuca” lui Creangă din Iași
Aici este locul unde au fost așternute pe hârtie Amintirile din copilărie. Cine ajunge în Iași e musai să viziteze și bojdeuca. Bojdeuca este ascunsă pe dealul Ţicăului din Iaşi. De cum ajungi pe strada o pancartă mare îți atrage atenția asupra casei în care a locuit mare scriitor. O curte pitorească.
Cobori câteva trepte și în față se vede bojdeuca.
O căsută cu două camere, un hol și prispă. Scriitorul a locuit aici aproape 20 de ani. În bojeducă se poate vedea camera în care Creangă își scria poveștile.
Dar și camera în care a decedat.
Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România
Ion Creangă s-a născut însă în la Humuleşti, judeţul Neamţ, la martie 1837. În bojeduca din Iași, Creangă a locuit din anul 1872 după ce fusese răspopit şi nevoit să părăsească locuinţa din incinta Mănăstirii Golia. Marele povestitor din satul Humuleşti s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o aproape pe Ecaterina Vartic, cea care avea să-l îngrijească până la sfârşitul vieţii.
În aceeași căsuţă s-au înfiripat dialogurile cu Mihai Eminescu.
O perioadă și el a locuit aici. Bojdeuca a fost păstrată așa cum arăta pe vremea când Ion Creangă. La intrare se află o plăcuţă de piatră şi două statui ale povestitorului.
Bojdeuca are patru ferestre cu ochiurile în formă de cruce. Acoperişul bojdeucii din draniţă, făcut în formă de solzi de peşte din scânduri mici de brad, este însufleţit de un horn.
În anul 1918, la bojdeucă s-a înfiinţat Primul Muzeu memorial din România, ca omagiu adus celor doi mari scriitori ai neamului românesc: Ion Creangă şi Mihai Eminescu. De atunci bojdeuca a fost deschisă publicului. În curtea căsuței a fost amenajat un amfiteatru cu băncuţe de lemn. În aceeași curte se află și clădirea care adăposteşte expoziţia documentară referitoare la viaţa şi opera lui Creangă şi biblioteca. În clădirea nouă sunt expuse cărţi, fotografii şi documente care fac o incursiune în trecut pe drumul vieţii lui Ion Creangă, de la şcoala primară din Humuleşti, la preot, învăţător şi activitatea de scriitor.
Mai multe despre Ion Creangă
- În 1864 Creangă îl întâlneşte pe Titu Maiorescu, care îl numeşte învăţător la Şcoala primară nr. 1 din Iaşi. Timp de 12 ani este dascăl şi diacon pe la diferite biserici din Iaşi, dar deoarece nu respectă anumite reguli impuse de biserică este exclus definitiv din rândurile clerului.
- În 1875 il cunoaşte pe Mihai Eminescu, de care îl va lega o frumoasă şi durabilă prietenie. Acesta, dându-şi seama de talentul de povestitor al lui Creangă, îl îndeamnă sa pună pe hârtie ceea ce povestea cu atâta haz.
- În 1875 publică povestea „Soacra cu trei nurori”, care este foarte bine primită de cititori şi criticii literari. Colaborează pe la diferite ziare şi reviste, la scrierea unor manuale. Apariţia sa la diferite cenacluri literare transforma intâlnirile respective în adevărate evenimente, marele povestitor reuşind să impresioneze cu povestile si povestirile sale pline de haz.
- Între 1875 şi 1883 scrie cele mai importante opere ale sale. Între 1883 şi 1889 a fost mai tot timpul bolnav. Suferă foarte mult la moartea lui Eminescu, astfel că, in ultima zi a aceluiaşi an în care moare Eminescu(1889) moare şi marele povestitor în bojdeuca sa de la Ţicău.
- A decedat la vârsta de 52 de ani şi suferea de crize de epilepsie. Sfârşitul povestitorului a venit în mod neaşteptat pentru apropiaţii lui. Creangă şi-a petrecut ultimele ore din viaţă în compania unui amic, cu care a cutreierat străzile Iaşiului.
- A fost înmormântat pe data de 2 ianuarie 1890 în Cimitirul „Eternitatea“ din Iaşi”.
- Ion Creangă a avut un băiat, Constantin. Acesta (fost ofițer de carieră) și s-a căsătorit cu Olga Pătru, fiica unui comerciant din Brăila. Cei doi au avut patru copii, Laetitia, Horia, Silvia si Ion. Cei doi nepoți ai lui Creangă, Horia Creangă și Ion Creangă, au devenit arhitecți renumiți ai perioadei interbelice.
Povești scrise de Ion Creangă
Capra cu trei iezi (1875)
Dănilă Prepeleac (1876)
Fata babei și fata moșneagului (1877)
Făt Frumos, fiul iepei (1877)
Povestea lui Harap-Alb (1877)
Ivan Turbincă (1878)
Povestea lui Ionică cel prost (1877)
Povestea lui Stan-Pățitul (1877)
Povestea porcului (1876)
Povestea poveștilor (1877-1878)
Povestea unui om leneș (1878)
Punguța cu doi bani (1875)
Soacra cu trei nurori (1875)
Povestiri
Acul și barosul (1874)
Cinci pâini (1883)
Inul și cămeșa (1874)
Ion Roată și Cuza-Vodă (1882)
Moș Ion Roată și Unirea (1880)
Păcală (1880)
Prostia omenească (1874)
Ursul păcălit de vulpe (1880)
