România se află pe ultimul loc în Europa când vine vorba de educația financiară. Numai 22% dintre români sunt alfabetizați financiar. Media europeană este mai mult decât dublă: 55%. Educaţia financiară lipseşte din şcolile şi grădiniţele de stat. Roxana Bucur, consultant financiar a lansat prima carte de educație financiară pentru copi. Mărunțilă și Bancnoțilă îmbină elemente de poveste și basm, prin intermediul căreia principii care guvernează finanțele personale pot fi însușite într-o formă accesibilă copiilor cu vârsta cuprinsă între 3-10 ani. Într-un interviu acordat jurnaliştilor Media10 vorbește despre importanța educației financiare, dar și despre cum putem determina copiii și tinerii să cheltuie banii eficient, dar și să ajungă să aibă propriile finanțe.
Media10: Există țări în care a fost introdusă în școli educația financiară. În România, subiectul acesta este tratat superficial. De ce este importantă educația financiară pentru copii, tineri?
Roxana Bucur: Educația financiară este importantă pentru tineri, dar nu numai, pentru că indiferent de ce carieră alegi, banii vor fi gestionați de tine, de cel care îi câștigi. De-a lungul timpului, odată cu experiență, vor crește și veniturile câștigate, dar și cheltuielile, iar cunoașterea banilor, a modului în care ei circulă și a valorii intrinsece determină gradul de realizare a obiectivelor financiare personale. De asemenea, odată cu venitul se schimbă și nevoile. Dacă la vârstă copilăriei nevoile vizează hrană și veșmintele pentru care sunt necesare fonduri, la vârstă adolescenței banii sunt necesari pentru a ieși în oraș, pentru a crea un grup social care să confere realizarea abilității de comunicare, de socializare și, totodată, baza familiei de mai târziu, la vârstă de 19 – 22 de ani, apare nevoia de o mașină, apoi o casă. Astfel, observăm că fondurile cresc, pentru a realiza nevoile. Educația financiară ține atât de gestionarea bugetului, cât și de cunoașterea și aplicarea metodelor de economisire/investiții. Educația financiară înseamnă și abilități de a acționa cu banii, precum și mentalitatea pe care o avem în ceea ce privește banii. Cu cât îi considerăm mai nocivi, cu atât avem mai mare nevoie de bani și nu o să îi avem. Educația financiară vizează și produse financiare și instrumente din piață financiară. Toate acestea ne ajută să avem bani pentru siguranța financiară, pentru protecție, pentru nevoia de transport, de acoperiș, cât și calitatea vieții: vacanțe, relaxare și socializare.
Media10: „Mărunţilă” şi „Bancnoţilă” sunt două personaje de basm create de dumneavoastră pentru le oferi copiilor, tinerilor, dar și părinților educație financiară într-un mod interactiv. De unde această idee ?
Roxana Bucuru: Cele două personaje nu sunt create, ele există în familia fiecăruia dintre noi. Mărunțilă nu este creat. Mărunțilă sunt eu. Bancnoțilă reprezintă membrii (pentru că au fost mai mulți J cu acel comportament referitor la bani) ai familiei mele.
Această idee de a scrie basmul pentru copii de educație financiară a luat naștere în momentul în care am conștientizat, în urmă întâlnirilor de planificare și consultanță financiară – activitatea pe care o desfășoră în mod curent, că adulții câștigă bani, în urmă muncii depuse și nu se gândesc la obiectivele lor, nu și le pun pe hârtie și nu și le planifică: nu urmăresc a le realiza. Emoția care a stat în spatele acestei idei, a reprezentat-o frustrarea mea, în discuție cu acele persoane care câștigau, lunar, un venit mare, dar, cu toate acestea, nu puteau să își realizeze obiectivele pentru că nu economisieau nimic pentru că la final de luna cheltuielile egalau venitul. Lipsa educației financiare au adus persoana în postura de a nu coştientiza obiectivele financiare, de a nu economisi și de a nu avea o siguranță financiară pentru vicisitudilile, posibile, ale vieții. Iar această educație se realizează, cel mai bine, la vârste fragede, în copilărie, când creierul nostru formează ușor legăturile neuronale.
Modul în care părinții se raportează la bani, denotă educația financiară a copilului
Media10: Care este vârstă la care copiii încep să înțeleagă valoarea banilor?
Roxana Bucuru: Vârstă la care copiii încep să înțeleagă valoarea banilor este momentrul în care își manifestă dorința de a li se cumpără lucruri. Este vârstă la care intră în colectivitate și interacționează cu alți copii. Atunci este momentul când văd că alții au ceva, ceea ce vor și ei și cer, deci cam la vârstă de trei ani.
Media10: Părinții joacă cel mai important rol în formarea atitudinii copilului față de bani și fața de afaceri. Cum ar trebui să abordeze un părinte subiectul bani, remunerație față de copilul lui?
Roxana Bucuru: Părinții sunt cele mai importante ființe din viață unui copil. Astfel, în ceea ce privește banii este necesar că părinții să aibă o atitudine și o concepție pozitivă despre ei, să conștientizeze ei, pentru ei, importantă banilor și rolul lor, precum și valoarea și funcționalitatea lor. De asemenea, este necesar să manifeste deschidere cu privire la discuțiile despre bani de față cu copilul lor, să își gestioneze bugetul și să demonstreze comportamentul de economisire care nu reprezintă altceva decât respectul față de banii câștigați și totodată, față de propria persoană și de copilul lor, căci, banii economisiți conferă siguranță integralităţii umane în situații problematice din punct de vedere financiar. Modul în care părinții se raportează la bani: deschiși și interesați de ei denotă educația financiară a copilului, căci copilul, la vârstele mici învață prin exemplu.
Banii sunt valoarea muncii depuse, astfel că și pentru părinții este necesar a se înțelege că nivelul dat de muncă depusă denotă o sumă mare de bani ce sunt câștigați. Am un exemplu pe care tot îl susțin în ceea ce privește educația financiară cu privire la valoarea banilor în raport cu muncă depusă, și anume: un muncitor, într-o fabrică va avea un venit mai mic față de patronul sau care a avut ideea deschiderii acelei fabrici și a produs valoare: zeci sau sute de locuri de muncă și satisfacerea ori îmbunătățirea unei nevoi pentru comunitate, prin produsul pe care îl fabrică.
Media10: „Cum să fac bani, cum să am mulți bani?” sunt întrebări care apar în mintea unui tânăr. Care sunt principiile de bază după care să se ghideze în momentul în care se simt blocați doar de întrebări și nu se întâmplă nimic concret?
Roxana Bucuru: Este bine să ne adresăm întrebări, pentru că astfel găsim soluții. Atunci când găsim soluțiile, le punem în practică. Practică poate reprezenta cea mai bună învățătură, fiind cel mai bun profesor.
Eu, personal, nu m-am gândit mult la aceste întrebări. Am făcut. Că să am bani știam că trebuie să muncesc. Am muncit și am câștigat bani și i-am economisit. Primul mod de a face bani este de a munci pentru ei. Acolo există cel mai mare randament pe care îl poți obține, căci îți pui ”la bătaie” timpul, cunoștințele/forță pentru a crea valoare și a produce bani. A două modalitate de a face bani este că economiiile să fie investite. Acum se pot produce mai mulți bani prin faptul că banii deja câștigați produc bani la rândul lor, fără a depune o muncă în plus. Banii, de dată această, muncesc pentru tine.
Lucrurile nu se întâmplă de la sine, din păcate. Banii fac alți bani dacă sunt produși în vreun fel: prin muncă sau prin învestirea lor.
Media10: Prin ce trucuri poți învăța să economisești bani?
Roxana Bucuru: Trucul prin care se poate economisi bani îl reprezintă obiectivele. Se ia o foaie de hârtie şi un instrument de scris şi se scriu pe hârtie acele obiective de realizat. Dacă după acest exerciţiu nu economiseşti din ceea ce câştigi, ınseamnă că obiectivul pe care vrei să îl realizezi, nu este pentru tine, nu îl vrei cu adevărat. Poate îl vrea mama, tata, partenera, partenerul pentru tine, dar nu tu.
Obiectivul pe care vrei să îl reazlizezi este tructul prin care înveți să economisești și îți însușești această deprindere.
Media10: În România copilul este obișnuit cu sistemul de alocaţie. Practic, se alocă unui copil nişte bani pentru că el există. Sistemul de alocaţii nu-i învaţă pe copii cum funcţionează lucrurile în viaţa reală. Considerați potrivit un astfel de sistem?
Roxana Bucuru: Așa este, dar să nu uităm că și statul are rolul său și anume de a sprijini copiii în creșterea și dezvoltarea lor. Cei care sunt responsabili de educația financiară a copiilor sunt părinții, consider eu. Ca adulți, am crescut cu ideea că trebuie să așteptăm să ni se dea totul pe tavă și noi nu trebuie să facem nimic. Din păcate, acele vremuri au apus, iar dacă vrem să avem bani, în exemplul nostru, trebuie singuri să ne educăm, dacă suntem părinți, să educăm copiii noștrii cu privire la a acționa spre beneficiul financiar, propriu. Chiar dacă banii oferiți sub formă de indemnizație, nu sunt “munciți” este necesar a fi gestionați, iar tocmai de aici se poate începe educația financiară. O suma primită în plus, poate fi o economie neplanificată sau ”nemuncită” binevenită pentru creșterea economiilor. Consider că economisirea ține de voință proprie, nu de factori externi. Ține tocmai de acel ”truc” menționat anterior: obiectivul/ obiectivele financiare de realizat.
Frecvența cu care copiii primesc bani de buzunar vine din obișnuință adultului de a cheltui tot
Media10: Banii de buzunar sunt un adevărat fenomen, nu numai în România, ci în toată lumea. Conform rezultatelor sondajului “Bani de buzunar”, care a evaluat obiceiurile adulților de a da bani de buzunar copiilor, precum și frecvența cu care se dau acești bani și modul de cheltuire sau economisire a acestora, majoritatea copiilor români (56,82%) primesc bani de buzunar în fiecare săptămâna. Cum ar trebui gestionată acestă situație?
Roxana Bucuru: Frecvența cu care copiii primesc bani de buzunar vine din obișnuintă adultului de a cheltui tot, de avea această grijă de a cheltui tot salariul și, transmite astfel, și copilului același principiu.
Scopul pentru care se dau banii este foarte important și trebuie gestionat. Țînând cont de valoarea banilor, copiii trebuie ”să facă ceva” pentru acei bani sau pur și simplu, recomand să li se ofere banii de alocație pentru a-i gestiona. Discuțiile cu privire la bani, la scopul lor, la valoarea lor și la modul în care funcționează banii preced acțiunea efectivă de a le oferi bani de buzunar copiilor. Ei au tendința firească de a-i cheltui dacă nu au primit educație financiară mai demult, iar acei bani sunt ”pierduți” și pot crea obișnuințe nesănătoase.
Media10: Cum se pot stimula copiii și tinerii pentru a produce propii bani?
Roxana Bucuru: Copiii pot fi stimulați în scopul de a produce bani, prin stabilirea dorinței – obiectivului de atins. Când sunt mici, ei nu au nevoi de satisfăcut, astfel că am precizat dorințe. Copiii funcționează pe dorința de a câștigă: de a avea mașină, înghețată, păpușă. Când cresc, adulți fiind, rămân, din păcate, în ideea de dorințe și își satisfac dorințele în detrimentul nevoilor.
Dacă am stabilit ceea ce vrea să obțină, se discuta modalitățile prin care se poate obține, iar dacă părinții nu îi cumpără, pur și simplu, atunci copilul prin realizarea unor ”munci” va primi o suma de bani, conformă cu valoarea muncii depuse. Precizare: munci conforme puterii sale. A nu se înțelege exploatare sau, dimpotrivă, recompensare imediată pentru orice activitate realizată, precum spălatul pe dinți care este normal a face. De exemplu, o muncă pentru a primi bani poate fi reprezentatat de ajutatul la pregătirea mesei.
[penci_blockquote style=”style-1″ align=”none” author=””][/penci_blockquote]Mesaj pentru Media10
Felicitări, în primul rând, pentru inițiativa, pentru demararea proiectului și mult succes! Viziunea este una bună. Mesajul meu îl reprezintă îndemnul la conștientizarea nevoilor oamenilor, ale comunității și la oferirea acelor informații obiective, adecvate și eficiente pentru realizarea viziunii de educație financiară. Educația financiară este un domeniu vast și este necesar disecarea fiecărui astpect, dar cu răbdare, muncă și voință, educația financiară va crește odată cu acest proiect.
