Vertijul este o afecțiune tot mai des întâlnită. Dr. Andreea Florescu, medic specialist neurolog – Prima Clinic spune că, jumătate din pacienții care ajung în cabinetul său suferă de vertij. Este o afecțiune nu foarte clar înțeleasă de către pacienți, multe persoane definind prin acest termen senzația că lucrurile se învârt în jurul lor, amețeala, nesiguranța sau dezechilibru în mers sau la întoarcerea capului, senzația de „negru în fața ochilor”. În cadrul unei campanii de educație medicală, susținută de Prima Clinic, vom înțelege înțelege:
☑️Ce este vertijul?
☑️Care sunt cauzele acestei afecțiuni?
☑️De câte feluri este vertijul?
☑️Cum se manifestă?
☑️Când și unde trebuie să ne adresăm urgent în cazul unui vertij?
☑️La ce trebuie să fie atenți pacienți?
☑️Cum se tratează această afecțiune?
Ana-Maria Predilă: Ce este vertijul? Ce este această afecţiune?
Andreea Florescu: Vertijul este o falsă senzaţie de mişcare asociată cu tulburarea de echilibru sau de mers, descrisă frecvent de către pacienţi ca o ameţeală, o senzaţie de roire, fie a subiectului, fie a mediului înconjurător. Pacienţii descriu frecvent această senzaţie ca o fugă a pământului de sub picioare sau ca o tendinţă de a fi traşi într-o parte. Aşadar, vertijul are mai multe stări diferite, el nu este o boală în sine, ci un simptom.
„Există mai multe cauze implicate la apariţia vertijului printre care cele mai cunoscute sunt afecţiunile degenerative ale coloanei vertebrale”
Ana-Maria Predilă: Este foarte important să ştim care sunt cauzele, pentru că de cele mai multe ori pacienţii se trezesc cu o ameţeală puternică, cu o senzaţie de instabilitate şi se sperie, nu ştiu cum să reacţioneze. De ce apare o astfel de senzaţie?
Andreea Florescu: Există mai multe cauze implicate la apariţia vertijului printre care cele mai cunoscute sunt afecţiunile degenerative ale coloanei vertebrale, în special, a coloanei cervicale, afecţiunile oftalmologice, tulburările de vedere pot duce la apariţia vertijului, afecţiuni din sfera ORL cum este vertijul paroxistic poziţional benign, afecţiunile hematologice, anemiile sunt, de asemenea, implicate în apariţia tulburărilor de echilibru. Există şi afecţiuni neurologice severe precum accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă sau chiar tumorile celebrale care se pot manifesta prin vertij. De asemenea, cauzele vasculare implicate în apariţia vertijului sunt reprezentate de insuficienţă circulatorie vertebro-bazilară, care duce la o diminuare sau o perturbare a fluxului sanguin la nivel cerebral, în special, la nivelul arterelor vertebrale şi bazilară, cele care indică centrii echilibrului de la nivelul cerebral şi trupului cerebral.
Ana-Maria Predilă: Are legătură şi cu un dezechilibru a urechii interne?
Andreea Florescu: Aceasta este o cauză a apariţiei vertijului, leziunile urechii interne, care se ocupă cu echilibru.
„Vertijul se împarte în două grupe”
Ana-Maria Predilă: De câte feluri este vertijul? Există mai multe tipuri şi este bine să le diferenţiem, să ştim care sunt cauzele fiecăruia şi să ştim cum se manifestă.
Andreea Florescu: Vertijul se împarte în două grupe. Vertijul fiziologic care apare în condiţiile unei mişcări necontrolate a extremităţii cefalice sau cel asociat cu tulburările vizuale, cum este răul de mişcare, răul de înălţime şi vertijul patologic care apare în leziunile periferice ale urechii interne, cea care transmite informaţii legate de postura noastră. Leziunea nervului vestibular care transmite la nivel cerebral informaţii legate de poziţia noastră, precum şi leziuni la nivelul sistemului nervos central. Este foarte important să aflăm care este cauza pentru a iniţia un tratament corect.
Cum facem diferența între tipurile de vertij
Ana-Maria Predilă: Cum se manifestă vertijul de cauză periferică? Apare brusc, poţi să-ţi dai sema din timp de anumite simptome?
Andreea Florescu: Vertijul periferic apare brusc, de obicei apare senzaţia de greaţă şi vărsătură. Bolnavul este de obicei palid şi transpirat, poate prezenta tulburări auditive cu senzaţie de plenitudine la nivelul urechilor şi chiar o diminuare a auzului. El apare cel mai frecvent în traumatismele cranio-cerebrale recente care lezează receptorii vestibulari interni a urechii, poate fi şi un efect advers al diferitelor medicamente care sunt toxice pentru urechea internă cum este streptomicina precum şi analgezicele pot provoca vertij.
„Este necesară adresarea în primul rând la medicul de familie, iar acesta îl îndrumă către serviciul de neurologie sau serviciul ORL”
Ana-Maria Predilă: Cum facem diferenţa între vertijul de cauză centrală şi cel de cauză periferică?
Andreea Florescu: Vertijul de cauză centrală are de obicei o simptomatologie mai zgomotoasă, se însoţeşte de stări de greaţă, vărsătură dar şi tulburări de vedere, precum vedere înceţoşată sau vedere dublă, tulburări de vorbire, parestezie la nivelul unui henicom sau la nivelul feţei, cefalee. Este foarte importantă depistarea vertijului prin un examen neurologic complet, ţintit asupra mişcării globului oculari care de obicei la vertijul de cauză centrală sunt pe verticală şi nu dispar la fixarea privirii pacientului.
Sursă foto: secretele.com
Ana-Maria Predilă: De cele mai multe ori această senzaţie, apare brusc, sperie pacientul şi are nevoie de ajutorul unui medic pentru aş-i putea recăpăta echilibrul. Când şi unde trebuie să ne adresăm în cazul unui vertij în situaţie de urgenţă?
Andreea Florescu: Dacă vertijul este sever, apare brusc sau survine paroxistic și are senzaţie de permanentizare, este însoţit de semne neurologice mai complexe precum tulburările de vorbire, de vedere, tulburările de auz, este necesară adresarea în primul rând la medicul de familie, iar acesta îl îndrumă către serviciul de neurologie sau serviciul ORL în funcţie de cauza care l-a produs şi ai putea administra un tratament corespunzător.
„Pentru aflarea cauzei vertijului sunt anumite investigaţii specifice”
Ana-Maria Predilă: Pentru acest lucru este nevoie clar de investigaţii suplimentare, care să ajute la stabilirea diagnosticului. De ce investigaţii are nevoie pacientul?
Andreea Florescu: Pentru aflarea cauzei vertijului sunt anumite investigaţii specifice. Dacă avem un vertij de cauză ORL, atunci este necesar un examen ORL complet cu audiogramă, timpanogramă, cu probe calorice vestibulare. Dacă avem un vertij de cauză neurologică este necesar un examen neurologic complet, o tomografie computerizată cerebrală sau chiar un RMN cerebral precum şi o ecografie Doppler, a oaselor cervico-cerebrale. Dacă avem un vertij cauzat de o boală cardiacă, atunci este necesară o evaluare cardiacă completă cu monitorizare Holter, o ecocardiografie şi chiar şi un test de efort. Bineînţeles, la acestea se adaugă şi examenul de laborator a sângelui.
„Pacientul ar trebui să se adreseze medicului încă de la primele simptome”
Ana-Maria Predilă: Cât de important este ca pacientul să ajungă din timp la medic?
Andreea Florescu: În general, pacientul ar trebui să se adreseze medicului încă de la primele simptome pentru că vertijul poate ascunde o boală mai gravă atât neurologică cât şi de altă specialitate.
Ana-Maria Predilă: Este clar că din momentul în care pacientul depistează o astfel de afecţiune viaţa lui se schimbă.
Andreea Florescu: Afecţiunile vertiginoase, în general, au un impact major în calitatea vieţii pacienţilor. Nu-şi pot desfăşura activitatea profesională, absentează de la locul de muncă, intervine şi un nivel socio-economic mărit şi atunci pacientul trebuie să se adreseze medicului. De asemnenea, nu au voie să şofeze, să lucreze în camere slab iluminate sau pe suprafeţe instabile, nu au voie să practice sporturi care necesită o mişcare bruscă a unităţii cefalice. Nu au voie să consume anumite alimente, trebuie să ţină o anumită dietă, trebuie să urmeze un tratament medicamentos adecvat asociat cu o reabilitare vestibulară şi cu psihoterapie dacă este nevoie.
„50% din pacienţii care se prezintă în clinică către specialitatea de neurologie au această problemă”
Ana-Maria Predilă: Se poate vindeca această afecţiune? Exista şanse sau trebuie doar să învățăm să trăim cu ea?
Andreea Florescu: Dacă cauza este identificată simptomatologia se poate remedia sub tratament medicamentos adecvat.”
„Pacienţii ni se pot adresa cu bilet de trimitere de la medicul de familie”
Ana-Maria Predilă: A crescut mult numărul pacienţilor care vin la dumneavoastră cu o astfel de afecţiune?
Andreea Florescu: 50% din pacienţii care se prezintă în clinică către specialitatea de neurologie au această problemă.
Ana-Maria Predilă: Cum vă pot găsi pacienţii? Lucraţi în contract cu Casa de Asigurări?
Andreea Florescu: Pacienţii ni se pot adresa cu bilet de trimitere de la medicul de familie. Ne găsesc în fiecare zi de luni până vineri, avem program atât dimineaţa cât şi după amiază.
